PATOLOGIA SPĂGII SAU
SPAGA ÎN STARE CLINICĂ
Cu totii s\ntem de acord ca, în spitale, nevoia de a scoate plicul sau bancnota
la fiecare pas e la fel de necesara ca insulina pentru diabetic. Pe baza
observatiilor fiecaruia, putem ajunge la concluzia ca domeniul sanatatii
publice nu este neaparat cel mai corupt mediu cu care interactionam în
viata de zi cu zi: pe holurile spitalelor si clinicilor, „spaga” capata alte
valente; mai mult decît atît, obiceiul în sine, înveterat de altfel, se „umanizeaza”.
stim care sînt veniturile lunare ale unui medic si, de aceea, de multe
ori ne simtim obligati sa contribuim la rotunjirea lor, pentru „a-l stimula” si
pentru a primi servicii de calitate.
E adevarat ca exista si idei preconcepute, cum ar fi: medicii (sau asistentele)
care nu sînt „unsi” nici nu se uita la tine. Exista si „tarife” fixe:
douazeci de mii schimbatul cearceafului, cincizeci de mii injectia etc., dar
aici, în acest domeniu mai mult decît oriunde, se creeaza un cerc vicios,
pentru ca e în joc sanatatea ta! Te simti „îndatorat”, obligat sa dai, fara sa
mai analizezi situatia, iar gestul medicului de „a lua” devine unul reflex.
„Umanizarea” ritualului consta în faptul ca, de multe ori si mai ales în
situatii grave, personalul medical se dovedeste a fi format din oameni care
poate ca n-ar lua, daca nu ar gasi plicul pregatit, pe birou.
De cîte ori, la un contact cu un medic si dupa ce ai dat spaga, n-ai auzit
sintagma: „Nu, nu trebuia!” si de cîte ori nu te-ai simtit cu sufletul împacat
pentru faptul ca „l-ai onorat”...
7
Patologia spagii consta în formarea unui cerc vicios în care
asteptarile pacientilor determina pretentiile personalului medical
si viceversa.
În majoritatea cazurilor, plasarea plicului, a cadoului etc. se dovedeste a fi
un moment dificil.
În salon, dupa operatie, printre gemete, bandaje, cusaturi, plasturi si
ramasite de anestezie care nu-ti fac vorbirea tocmai coerenta, se discuta si
comenteaza faimosul plic.
Doamna din patul de la fereastra (cel cu priveliste spre curtea interioara,
pentru care a dat spaga la „internari” o suta de mii):
„Eu am vorbit si cu fii-mea si cu ginerele si ne-am facut un calcul. Mai mult
de trei milioane e exclus. Treaba e ca nu i-am spus doctorului de la bun
început si cred ca se asteapta la mai mult... da’ acuma operatia e facuta,
complicatii nu cred sa mai apara... asta e! Mai mult n-avem de unde!
Femeia din patul de lînga perete (saraca, de la tara):
si cînd îi dai dumitale lu’ domn’ doctor? Acuma sau la externare? Eu îi am
pregatiti la mine, aicea în geanta, da’ nu stiu cînd sa-i dau. I-am spus lu’
nepoata-mea sa-l urmareasca pe domn’ doctor cînd iese din cabinet, dar ea
a zis sa am rabdare... sa nu-i dau asa, ca la piata, ca si ei au regulile lor!
O alta femeie:
Stai linistita doamna, c-o sa vina el singur dupa ei, nu-i nevoie sa-l pîndesti
pe holuri...
Doamna din patul de la geam:
De fapt, problema nu-i doctorul, ci asistentele. La asistente trebuie sa dai
în fiecare zi, nu la doctor...
Femeia de la tara:
I-a dat nepoata-mea asistentei-sefe trei sute de mii. Nu-i bine?
Cealalta femeie:
Asta e o prostie! Nu trebuia sa-i dea asistentei-sefe decît o suta de mii.
Restul l-ar fi împartit la asistentele astea mai mici, care ne vin în salon.
Crezi ca asistenta aia sefa împarte banii cu cineva? Îi ia, si la revedere! Da’
L e c t u r a _
8
ea nu stie ce se întîmpla cu tine, daca ai un medicament de luat, un bandaj
de schimbat....
Doamna:
Da, da, la fetele astea tinere trebuie sa le dai, ca ele fac toata treaba!
Femeia de la tara:
si la doctor?
Doamna:
La doctor dai la sfîrsit! (ca la nas, atunci cînd ajungi la destinatie! n.a.). Ia
zi, cine te-a operat pe matale? Aha, asta e un doctor foarte cinstit. E
profesor! Daca ai noroc, s-ar putea sa nu-ti ia nici un ban. Sa lase plicul pe
masa. Se mai întîmpla si d’astea, mai ales cu batrînii. Cîti ani ai? Optzeci si
patru? Atunci ai toate sansele sa... Cu batrînii, doctorii se comporta altfel...
stiu ca mai au putin de trait si...
Femeia de la tara ofteaza, dar ramîne nelamurita. În spital, doctorii
(si mai ales profesorii!) functioneaza ca niste mici dumnezei,
într-un microunivers; de aici si conceptia ca trebuie sa-i multumes
ti cu orice, macar cu o rugaciune, cu un acatist etc. ca sa
primesti ceva în schimb...
Sa ne imaginam urmatorul scenariu: batrîna va umbla ca un abur sau ca o
stafie destramata pe culoarele spitalului în cautarea lui domn’ doctor, în
timp ce nepoata „responsabila” cu operatia va sorbi un cappucino la bistroul
de vizavi de institutie, în compania vreunui rezident pe care l-a cunoscut
tot pe holurile interminabile, în timp ce-si veghea bunica. Batrîna va întinde
cu mîini tremurînde plicul, iar doctorul (profesor) se va emotiona vizibil
si-i va da pacientei banii înapoi, vîrîndu-i în buzunarul descusut al halatului
de molton. Batrîna va fi fericita pentru ca îi va putea oferi nepoatei o mica
contributie pentru un viitor plin de perspective în Bucuresti.
Pot exista si doctori „umani”, dar si pacienti fericiti. Pot exista la
fel de bine si doctori nemultumiti, si pacienti care mor aproape
fara sa-si dea seama de ce. Sistemul nu e bine controlat, prin
urmare e permisibil si atunci se poate întîmpla orice.
C o n c l u z i e
9
T e m a
Explica-i bunicii tale de la tara care vine la Bucuresti sa se opereze de
cataracta, cum si unde se da spaga în spital. Noteaza cu atentie ce a
înteles. Trimite raspunsul pe adresa: www.anchete.ro/spaga
10
1. spaga în preambul(atoriu)
La o consultatie normala, preturile variaza în functie de gravitatea
investigatiei. spaga se poate masura în bani, avînd drept unitati de masura
leul, dolarul si, mai nou, euro, precum si în obiecte care sînt caracterizate
prin masa (100 g aur, 1 kg cafea, 200 ml parfum frantuzesc etc.)
Marimea spagii se apreciaza în functie de gravitatea bolii, stadiul
ei si variabila nivelului de ipohondrie al pacientului.
În cele mai multe cazuri, vei plati cel putin 100 000 de lei pentru ca medicul
sa se uite la tine. Daca esti o persoana timida si te jenezi sa dai bani, poti
încerca sa plasezi cadouri.
Exista mai multe categorii de cadouri: comestibile (damigeana cu tulburel
daca vii de la Dragasani si te tratezi de ciroza, gaina grasa din curte daca ai
probleme cu colesterolul etc.), cosmetice (rujuri Channel pentru afte si
rimel waterproof pentru urcioare), consumabile (cafea la palpitatii si clasicul
Kent pentru tuse si junghi) si alte „atentii” utile (ceasuri si bratari
pentru mîini luxate si rupte, cercei pentru probleme auditive si lantisoare
pentru gîlci).
Probleme propuse (Alex din Bucuresti):
1. Daca un medic care reuseste sa îndeplineasca „planul” stabilit de
Casa de Sanatate consulta în jur de 28 de pacienti pe zi, „la norma”, iar
fiecare pacient îi paseaza plicul „ca la frizer” cu umila suma de circa
100 000 lei, cu cîti bani va pleca zilnic doctorul nostru acasa?
11
2. Dar daca înmultim rezultatul obtinut pe zi cu 22 de zile lucratoare,
apoi îl adunam cu salariul de baza, plus prestatiile de pe la clinicile
particulare, cît cîstiga un doctor într-o luna?
Cu plicul dat la noroc
Ca un fapt de la sine înteles, gestul de a „vîrî” în buzunarul doctorului plicul
a devenit ceva aproape mecanic, indiferent de problema pe care o ai. Din
pacate, la fel de mecanic si de la sine înteles este si comentariul
pacientului: „Dupa ce ca i-am dat o gramada de bani, si-a mai si batut joc
de mine”.
E x e m p l u
Dupa ce a colindat spitalele si doctorii cu mama sa, atît Anei B. cît si
pacientei li s-a pus în vedere ca trebuie interventie de biopsie. În ziua
programarii, dupa 45 de minute de la ora fixata, mama Anei B. este primita.
Dupa ce strecoara plicul în buzunarul doctorului, Ana B. iese pe hol. Nu
mult dupa aceea, la un sfert de ora, mama este data afara din cabinet. Dupa
ce i se facuse anestezia pentru începerea biopsiei, doctorul primeste un
telefon prin care este anuntat, de urgenta, ca în spital a venit o echipa de
inspectori. Pentru a nu-i lasa sa astepte, mama Anei B. este trimisa, cu tot
cu anestezie, sa stea, „cinci minutele”, pe coridor, în plina iarna. Cinci ore
mai tîrziu, este reprogramata pentru alta zi, pentru ca oricum efectul
anesteziei a trecut si „sa-i faca doua în aceeasi zi este periculos pentru
sanatatea ei”.
RECOMANDARE
Plicul nu se plaseaza niciodata înainte, ci dupa prestarea serviciilor.
Trecerea plicului cu bani din buzunarul tau în cel al medicului care
uita de tine se numeste evaporare.
Evaporarea banilor depinde de natura umana a medicului în cauza.
12
_
Lectie deschisa
Babette, o doctorita din Botosani, încearca sa ofere raspunsuri la o parte
din întrebarile pe care ni le ridica acest capitol al manualului. Facînd parte
din interiorul sistemului, ea poate sa ne explice fenomenele care apar,
interactiunile dintre doctori si pacienti, precum si sa ne ofere date noi
despre marimea spagii.
„Sînt medic primar cu o vechime de 20 de ani. Am ramas uimita de calculele
referitoare la medicii din Bucuresti dintr-o problema rezolvata a acestui
capitol din manual. La mine, în buzunarul unui doctor de provincie, n-o sa
gasesti nici pe departe asa ceva...
La policlinica, aproximativ 1 din 5 pacienti lasa 100 000 lei sau un pachet
de cafea (250 g), si asta numai daca primesc concediu medical sau „compensate”.
Consult în medie 10-15 pacienti/zi. La spital am aprox. 10 pacienti,
iar cei cu boli cronice sau pensionarii - adica majoritatea - nu spun nici
multumesc la externare. Cei cu dare de mîna sau cu copii mai înstariti ofera
între 300 000 si 500 000 lei pentru una-doua saptamîni de investigatii si
tratament.
Daca faceti un calcul sincer, nu e o spaga din care sa-ti faci o vila sau
macar sa-ti cumperi în cîtiva ani o masina luxoasa. si asta dupa 6-7 ani de
scoala, timp în care ai fost la mila familiei, practic un muritor de foame pîna
pe la 30 de ani!
Nu-mi simt constiinta încarcata de spagile primite. spaga e motivatia de
a-mi face treaba constiincios si de a ramîne înca în tara, unde primesc 150
euro, salariu impozabil, în timp ce în U.E. un medic cu aceeasi pregatire
cîstiga acesti bani într-o zi de munca.
În domeniul sanatatii, oamenii lasa spaga pentru linistea lor, au ei
convingerea ca astfel sînt luati în seama (am avut ocazia sa refuz spaga la
cazuri grave, în momentul în care am sesizat disperarea familiei), iar
medicul, avînd mai putin grija zilei de mîine, se poate concentra mai bine în
munca sa.
13
Doctorii sînt motivati de spagile pe care le primesc si astfel se pot
concentra mai bine asupra meseriei lor.
T e m e d e s t u d i u
1. Cum va dati seama daca doctorul e multumit de spaga primita?
2. Cît de grav trebuie sa fie cazul dumneavoastra, pentru ca doctorul
sa nu pretinda nici un ban?
C o n c l u z i e
14
2. spaga, de la patul de spital
la blocul operator
Daca din nefericire esti nevoit sa-ti petreci cîteva zile într-un spital, uita de
asigurarea ta de sanatate; lichideaza-ti conturile din banca (pentru medici)
si sparge-ti pusculita (pentru asistente).
Cum dai spaga în spital? Exista mai multe etape: de la cea a internarii, la
plicul final destinat doctorului care te îngrijeste. Astfel, vei împarti sume
mai mari sau mai mici în dreapta si-n stînga, dupa cum urmeaza:
_ La „Internari” - 50.000 sau o „atentie” ca sa sari peste coada, între
100.000 si 500.000 pentru un pat bun (lînga fereastra cu vedere la
curtea interioara, ferit de curent etc.), din nou 100.000 sau alte „atentii”
ca sa fii în salon cu un cetatean cu care te-ai împrietenit la coada.
_ La asistente: între 100.000 si 500.000 asistentei-sefe, plus pachete cu
cafea, tigari etc. ca sa te aiba în vizor pe tot parcursul sejurului, 20.000-
50.000 injectia, 20-30.000/zi ca sa-ti aduca medicamentele la ore fixe,
50.000-100.000 „pregatirea” pentru operatie (cum ar fi tunsul genelor
în cazul unei interventii chirurgicale oftalmologice).
_ La infirmiere: 20.000-30.000 vîrîti în buzunarul halatului pentru schimbatul
cearceafului, schimbarea pozitiei patului, maturat pe sub pat sau
alte mici servicii.
_ Pentru investigatii: depinde de natura lor, de exemplu 100.000-200.000
un EKG.
_ Anestezist - 500.000-1.500.000.
_ Plicul final, „dupa operatie”: cît te lasa inima - între 50-100 dolari daca
esti amarastean sau pensionar, pîna la..., în functie de complexitatea
interventiei chirurgicale.
_ La „Externari”, ca sa iesi cît mai repede - 50.000-100.000.
15
Studiu de caz
Dupa un accident de circulatie, Mariana S. este dusa la Urgente, la Spitalul
Municipal. Avea o fractura urîta la sold care necesita operatie. Cît a costat-o
toata povestea? 300 de euro mîna principala la operatie, 150 de euro medicul
asistent la operatie, care îi era în acelasi timp si medic de salon, 50 de euro
anestezistul, aproximativ 60 de euro asistenta, infirmiera - în jur de 30 de
euro, la care se adauga si medicamentele, cumparate, evident, din banii ei.
Asadar, un „sejur” în spital pentru o fractura de sold, de exemplu,
te costa în jur de 600 de euro.
Ce se întîmpla daca nu dai?
E x e m p l u
Pentru ca nu i-a dat spaga asistentei, Catalinei S. nu i s-a facut nici un fel
de anestezie dupa operatia de amigdalita, ceea ce, conform tinerei, era
total necesar. Cînd s-a plîns de dureri insuportabile, i s-a raspuns ca
trebuia sa se gîndeasca la început sa „unga” rotile.
spaga în spital este direct proportionala cu numarul asistentelor
si infirmierelor cu care intreactionezi, cu numarul zilelor pe care le
petreci aici si cu valoarea profesionala a doctorului care te
îngrijeste.
Vorbe din popor
„Medicii sînt cei mai directi si tupeisti, fiindcă sînt cel mai putin controlati
(de cîti medici condamnati pentru coruptie sau santaj ati auzit? Functionari
există…) Omul bolnav nu are timp si chef de reclamatii (chiar si cel sănătos
stie că e posibil ca, o dată în viată, el sau o rudă apropiată să ajungă sub
bisturiul medicului sau al unui coleg de-al său pe care intentiona să-l acuze
de santaj).
Coruptia e ca un drog al societătii noastre (o succesiune de bucurii din
spăgile primite si nemultumiri fata de cele date). Cu cît ne drogăm mai mult,
cu atît ne va fi mai greu (sau imposibil) să ne lăsăm.”
16
3. La sarcina, spaga e pozitiva
La o nastere trebuie sa „cotizezi” cu cel putin 150 euro în spitale cu mai
putine pretentii, si cu 300-500 USD în cele selecte. La o clinica particulara
însa, o nastere ajunge la 2000 de dolari, asa ca poti spune ca ai iesit mai
ieftin!
Medicii trateaza corpurile încarcate cu o sarcina oarecare într-un mod
diferentiat fata de celelalte corpuri. Pretentiile lor vor creste în functie de
complexitatea sarcinii, mai ales în faza sa finala, dupa cum urmeaza:
• spaga pentru o nastere normala pleaca de la 1.500.000 lei într-un
oras mic, ajungînd la cel putin 100 de euro într-un oras mare.
• Daca spitalul este cu pretentii, 500 de euro/dolari e pretul unei
cezariene. Mai grav este faptul ca, de multe ori, medicii refuza sa faca
cezariana doar „pe ochi frumosi”, chiar si în cazurile cînd aceasta se
impune din motive medicale.
Asadar, sarcina este o stare a corpurilor umane care, mai ales în
faza sa finala, necesita platirea unor spagi costisitoare, în lei si
valuta.
E x e m p l u
În spital, asistentelor le dai de la 40 000 în sus. Doctorilor - de la 1 milion.
Cel putin asa a fost sfatuita Maria C., la internarea pentru nastere: „Dai
asistentelor sa aiba grija de copil, sa-l spele si sa-l înfaseze ca lumea; apoi,
de la 60 de euro în sus, sa te puna într-o rezerva dupa nastere, sa nu stai
cu toate în acelasi salon.”
17
Exista totusi si contraexemple. Într-o localitate din judetul Brasov, o
sarcina se rezolva într-un mod pozitiv printr-o nastere sub apa, doar cu o
mica rasplata sub forma de cadouri.
Cazul lui Nini
(Localitatea: Victoria, jud. Brasov)
Nasterea sub apa este posibila într-un orasel din judetul Brasov, în
Victoria. Nu se accepta spaga în bani, ci numai cadouri tip recompensa:
un parfum scump, o bautura fina.
La etajul al patrulea al Spitalului Orasenesc, totul este diferit: conditiile
decente, ca si personalul. Sînt oameni care te privesc altfel decît la alte
maternitati, desi nu primesc bani în plus pentru asta.
Taticul, desi a stat pe coridor pîna la finalul nasterii, este chemat la
expulzare pentru a taia cordonul ombilical. Mamica sta cu bebelusul în
aceeasi camera si e învatata sa alapteze.
Se întîmpla oare în România?!
„spaga” pentru medici nu e sub forma de bani; le-ai aduce cea mai
mare jignire. „Atentiile” pe care le dai, totusi, se stabilesc în functie de
sexul copilului: daca e baietel - o sticla de bautura scumpa, daca e
fetita - un parfum sau un cos cu delicatese. Asistentele au o cutie a lor
pentru bani pe care-i dai daca consideri ca au mîncat destula pizza sau
prajituri în timpul serviciului.
Astfel, spitalul nu mai trebuie sa se îngrijeasca de mîncarea asistentelor
care, pe de alta parte, nu mai sînt nevoite sa fure mîncarea de la
bolnavi.
18
4. Adeverinte
si alte acte contra cost
Uneori ai nevoie de doctori sau de alte cadre medicale nu doar pentru a te
vindeca, ci si pentru a obtine ceva hîrtogaraie: o adeverinta, un act etc. care
sa-ti foloseasca pe un alt traseu al spagii. Cununia civila, examenul pentru
permisul auto, pensionarea pe caz de boala sînt doar cîteva situatii în care
esti obligat sa vizitezi un medic. Te stii sanatos tun, asa ca n-ai nici un chef
de analize si... sinteze. În aceste cazuri, „ritualul” e foarte simplu: explici
clar si la obiect ce hîrtie îti trebuie, cotizezi, de obicei la un „tarif” destul de
fix, si primesti „marfa”, pe care o inventariezi la dosar. Tîrgul se încheie
rapid, ca la piata.
Proprietatea medicilor de a semna si parafa hîrtii cu o viteza constanta
depinde de viteza de reactie a celui care plaseaza spaga.
Adeverinte medicale pentru cununia civila
P r o b l e m a r e z o l v a t a
Autor: Relu
Localitatea: Bucuresti,
spaga: 500 000/cuplu
Îti vei pune pirostriile peste cîteva zile, dar descoperi în ultimul moment ca
„de la dosar” lipsesc adeverintele medicale, fara de care ofiterul starii civile
nu te primeste în sala de cununii. Desigur, n-ai nici chef, nici timp sa te
trezesti cu noaptea în cap ca sa stai pe la cozi, pe holurile clinicilor, iar
viitoarea consoarta e prea preocupata sa-si invite toate neamurile la nunta,
ca sa se mai gîndeasca la analize.
19
C e r i n t a :
Cum procedezi?
Doamna Flori (nume parca predestinat!) e un fel de „muma a spagilor”
dintr-o policlinica din Bucuresti. Cînd este vorba de clasicele adeverinte
medicale ale celor care vor sa se casatoreasca rapid, din vorba în vorba
toata lumea ajunge sa se converseze scurt si la obiect cu asistenta-sefa,
uscativa, stearsa, înca fumatoare de Kent lung.
„Tariful” e fix - 500.000 lei, dar se zvoneste ca în curînd va creste pîna spre
un milion, deoarece o parte a personalului medical care cunoaste situatia
începe sa-si ceara drepturile.
R e z o l v a r e :
Vei pune într-un plic cele doua buletine, precum si o bancnota de cinci sute
de mii. Lasi plicul dupa-amiaza, pe la ora sase (dupa ce pleaca doctorii din
stabiliment) doamnei Flori si a doua zi, tot la ora sase, vei primi
adeverintele semnate si parafate. Desigur, nu vei fi consemnat drept
purtatorul nici unei boli venerice!
Un concediu medical semnat si parafat
E x e m p l i f i c a r e
Autor: stefan
Localitatea: Iasi
spaga: 2 pachete cafea
Aveam nevoie de un concediu medical. Am cumparat doua pachete de cafea
Jacobs (250 de grame) si i le-am dat doctoritei de familie, care mi-a dat o
saptamîna de concediu, la „urgente”.
Pensionari pe caz de boala
E x e m p l i f i c a r e
Autor: Magda
Localitatea: Cîmpulung Muscel
spaga: multipla
Într-un oras de provincie micut precum Cîmpulung Muscel, spaga la
comisia de medici care evalueaza pacientii „pensionati pe caz de boala”
merge în felul urmator:
20
P r i m a e t a p a
Ca sa primeasca OK-ul pentru dosarul de pensionare, pacientul trebuie sa
plateasca o suma cuprinsa între 50 si 100 de euro.
A d o u a e t a p a
Dupa care urmeaza spagile la comisia de la Pitesti, unde se deplaseaza
dosarul în continuare: 500 000 de lei spaga la comisia pitesteana. Aceasta
comisie scoate omul la pensie pe caz de boala.
A t r e i a e t a p a
Urmeaza controalele la jumatate de an, daca stii sa marchezi lozul corespunza
tor, adica o spaga de un milion de lei la întreaga comisie de control.
Ca sa nu te mai duci din jumatate în jumatate de an la un control la care nu
ti se \ntîmpla nimic, decît iti usureaza buzunarul de un bulion, trebuie sa
cresti suma la 2 milioane. La urmatoarea vizita anuala, suma se reduce la
700 000 lei.
V a r i a n t a
La Sfîntul Gheorghe, un pescar, pensionat pe bune pe caz de boala, afirma
ca plasa de peste e sfînta pentru a nu te mai duce la o jumatate de an la
verificare. Dar nu orice fel de plasa de peste, plina numai cu sturion daca
se poate, sau cu alte delicatese pescaresti.
Miscarea rectilinie a medicamentului spre
lista de compensate
E x e m p l i f i c a r e
M.I. este medic. Cum profesarea meseriei ar fi însemnat cîtiva ani buni de
rezidentiat, salariu mizer si dat din coate, a profitat de prima ocazie de a
ocoli drumul destinat de diploma, ramînînd, totusi, în sistem. A devenit
distribuitor la o fabrica de medicamente, meserie care presupunea mersul
pe la diverse farmacii, discutat cu farmacistii, „vrajeala” multa si multa arta
a strecurarii plicului în buzunarul detinatorului deciziei: „Daca un pacient
vine si te întreaba ce medicament este mai bun pentru cutare problema, îi
recomanzi medicamentul fabricii mele”.
Aceeasi strategie pare ca se aplica si la nivelele superioare. Listele de
compensate se „compenseaza” astfel prin generozitatea plicului care
subventioneaza si calitatea, si logica locului a cutare medicament pe cutare
lista.
21
5. Deplasarea echipamentelor
în scopuri obscure
sefii marilor clinici de stat pleaca în deplasari cu echipamentele institutiei
ca sa mai faca un ban pe cont propriu.
„Experiment” financiar
Locul experimentului: oras din Moldova,
o clinica universitara
P r e m i s a :
seful de clinica are totodata si functia-cheie (decan, rector). Din fonduri
universitare cumpara pentru clinica, chipurile „în scop didactic si de cercetare”,
mizilicuri de investigatie - între 15 000 si 150 000 „bucata”. Cu
acestea în dotare, pleaca prin tara sa dea consultatii pe cont propriu.
R e z u l t a t u l e x p e r i m e n t u l u i :
La usa clinicii se face prezenta ca la gradinita, dar, cu toate acestea, seful
clinicii pleaca de cîteva ori pe saptamîna, în timpul programului, cu asistent
i medicali platiti de spital dupa el si cu sculele de investigatie - chipurile
„pentru cercetare” - în portbagaj, ca sa dea consultatii în provincie: azi la
Bacau, mîine la Piatra Neamt, poimîine la Bîrlad.
T e m a d e l u c r u :
O consultatie costa 500.000 de lei. Pe parcursul unei saptamîni, doctorul
consulta cîteva zeci de pacienti. Calculeaza cu aproximatie venitul lunar al
sefului de clinica provenit din foloase necuvenite.
22
6. Cum devii medic
la un spital cu renume
Pregatire pentru extemporal
În curînd veti da un extemporal, la materia „spaga”, pe domeniul „sanatate”.
Desigur, va întrebati care vor fi subiectele. Ne pare rau, nu vi le putem
divulga; în schimb, va prezentam o problema rezolvata care ar putea sa va
inspire.
P r o b l e m a r e z o l v a t a d e s t i n a t a
e l e v i l o r c u c a l i t a t i e x c e p t i o n a l e
(a fost prezentata la concursul pentru un post de medic la
Spitalul Militar, sesiunea mai 2004):
La data de 3 mai a.c., procurorii Serviciului Militar al PNA au început
urmarirea penala a generalului de brigada SB, medic în cadrul Ministerului
Apararii Nationale, acuzat de luare de mita, si a lt. col. DN, medic în cadrul
Directiei Generale a Penitenciarelor, acuzat de complicitate.
Potrivit rechizitoriului, în calitate de presedinte al comisiei de examinare la
concursul de ocupare a unui post de medic în reteaua Directiei Generale a
Penitenciarelor, SB a pretins de la martorul denuntator, prin intermediul
DN, suma de 4.000 de dolari SUA, pentru a-i asigura acestuia accesul la
subiectele de examen.
Ulterior, prin negociere, suma pretinsa s-a redus la 2.500 de dolari SUA,
din care s-au primit efectiv 1.300 de dolari. Procurorii PNA, în cooperare cu
ofiterii Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna din Ministerul
Administratiei si Internelor, i-au surprins în flagrant pe cei doi învinuiti si au
indicii ca acestia au mai comis fapte similare.
Asadar si medicii se spaguiesc între ei, în momentul în care vor sa
obtina un post, sa fie transferati de la un spital la altul etc.
23
R e c a p i t u l a r e
• Patologia spagii consta în formarea unui cerc vicios în care asteptarile
pacientilor determina pretentiile personalului medical si viceversa.
• Pot exista si doctori „umani”, dar si pacienti fericiti. Pot exista la fel de
bine si doctori nemultumiti, si pacienti care mor aproape fara sa-si dea
seama de ce. Sistemul nu e bine controlat, deci e permisibil si atunci se
poate întîmpla orice.
• Marimea spagii se apreciaza în functie de gravitatea bolii, stadiul ei si
variabila nivelului de ipohondrie al pacientului.
• Plicul nu se plaseaza niciodata înainte, ci dupa prestarea serviciilor.
• Doctorii sînt motivati de spagile pe care le primesc si astfel se pot concentra
mai bine asupra meseriei lor.
• Un „sejur” în spital pentru o fractura de sold, de exemplu, te costa în jur
de 600 de euro.
• spaga în spital este direct proportionala cu numarul asistentelor si
infirmierelor cu care intreactionezi, cu numarul zilelor pe care le petreci
aici si cu valoarea profesionala a doctorului care te îngrijeste.
• Sarcina este o stare a corpurilor umane care, mai ales în faza sa finala,
necesita plata unor spagi costisitoare, în lei si valuta.
• Proprietatea medicilor de a semna si parafa hîrtii cu o viteza constanta
depinde de viteza de reactie a celui care plaseaza spaga.
• Chiar si medicii se spaguiesc între ei, în momentul în care vor sa obtina un
post, sa fie transferati de la un spital la altul etc.
24
Î n t r e b a r i . E x e r c i t i i . P r o b l e m e .
1. Daca, în spital, temperatura unui corp creste din ce în ce mai mult, spa-
gile vor fi direct proportionale cu aceasta crestere?
2. Se presupune ca un prieten e internat în spital, iar tu nu-l poti vizita decît
în afara orelor de vizita. Cît te costa sa-ti vezi, totusi, prietenul?
3. „Circuitul” spagii în spital este montat în serie sau în paralel? Motivati
raspunsul.
4. Dispuneti de suma de 300 de euro si, din nefericire, aveti de îndurat o
operatie de apendicita. Cum împartiti procentual aceasta suma între
doctori, anestezist, asistente si infirmiere?
5. Care sînt cele mai bune modalitati de plasare a plicului în buzunarul
halatului?
25
METODOLOGIA DE PREDARE A sPĂGII
ÎN INSTITUTIILE DE ÎNVĂTĂMÎNT
„Umblam cu spaga’n ghiozdan, de la
gradinita pîn’ la doctorat...”
Observarea naturii umane a profesorului din ziua de azi ne ofera informatii
utile asupra nivelului de pregatire al elevilor, viitorii „spagari” si/sau
„spaguitori”. La fel ca si în cazul doctorilor, profesorii se plîng de salariile
lor mizere, asa ca uneori se cred îndreptatiti sa cîstige un ban în plus,
lasîndu-se relativ usor „mituiti”, sa accepte mici cadouri care sa le
îndulceasca traiul de zi cu zi sau sa traga niscaiva foloase, desigur tot
materiale, din meditatiile pe care le dau propriilor elevi pentru a-i trece
clasa.
Nivelul de pregatire al elevilor/studentilor din ziua de azi depinde
de disponibilitatea profesorilor de a se lasa sau nu mituiti.
Astfel, putem ajunge la concluzia ca tot sistemul este principala cauza a
coruptiei din rîndul cadrelor didactice. Spre deosebire de medici, însa,
profesorii nu „se joaca” cu viata sau sanatatea elevilor/studentilor, ci doar
cu situatia lor scolara. Astfel, coruptia din învatamînt poate capata pe
alocuri accente meschine, alteori îsi dovedeste inutilitatea, de aceea pare
mai usor de controlat.
Sa ne imaginam ca spaga ar fi o metoda de lucru pe baza careia puteti
rezolva orice problema pe parcursul a cel putin doisprezece ani petrecuti în
scoala. Rezultatul ar fi dezastruos, caci astfel sistemul ar produce
26
analfabeti pe banda rulanta, tineri lipsiti de orice fel de educatie si de bun
simt! În sistemul de învatamînt putem vorbi mai mult decît oriunde despre
„coruptie mica” sau „mica spaga” cu rezultate imediate (absente motivate
cu ghiotura, note de trecere în catalog etc.), care însa influenteaza destul
de putin celelalte trasee ale spagii studiate în acest manual.
Elevul Popescu din clasa a VII-a B este un elev mediocru, dar destul de
silitor. Se straduieste sa-si pregateasca temele pentru acasa si sa nu
lipseasca de la cursuri. Toceste constiincios lectiile, fara a pricepe mare
lucru, în speranta ca va împusca cinciul „salvator”. Elevul Ionescu din
aceeasi clasa este un copil destept, dar delasator. Acasa nu deschide
niciodata caietul de teme si chiuleste cît poate, petrecîndu-si timpul pe
gard în curta scolii sau în toalete, fumînd.
Ambii elevi au probleme la matematica, iar profa, o individa scortoasa,
hîrsîita de meserie, îi ameninta mai întîi pe cei doi ca-i va lasa „pe vara”,
dupa care le sugereaza sa vina cu tatii lor la scoala. Tatal lui Popescu este
somer, dar parintii lui locuiesc la tara, asa ca omul se pregateste si el cu ce
poate: o gîsca, o damigeana cu vin, o bucata de cas. Profa accepta „cadoul”
cu zîmbetul pe buze, dupa care îl întreaba pe tatal lui Popescu daca n-ar fi
de acord ca odrasla sa sa faca o „pregatire suplimentara” la matematica.
Tatal nu are bani; se înroseste, se bîlbîie, dupa care promite ca fiul sau se
va stradui singur sa-si însuseasca materia. Profa e rezervata.
Tatal lui Ionescu lucreaza la o firma. Se înfiinteaza în cancelarie, doar cu un
buchet de flori, pregatit „sa negocieze”. E încîntat de propunerea cu
„meditatiile”. Sigur pe sine, afirma ca el însusi se gîndise la o astfel de
solutie, „daca nu cumva doamna profesoara ar avea ceva timp liber ca sa
se ocupe mai mult de elevul Ionescu, care în fond si la urma urmei nu-i un
baiat rau, doar ca e un pic cam lenes! Desigur, nici nu se pune problema ca
meditatiile sa fie pe gratis!”. Profa zîmbeste larg, apoi cei doi se înteleg cît
va costa „sedinta” s.a.m.d.
Dupa cîteva saptamîni, cei doi elevi sînt la acelasi nivel la matematica.
Popescu s-a pus cu burta pe carte, dar n-a izbutit „sa aprofundeze”,
Ionescu e „bîta” în continuare pentru ca teoremele i-au intrat pe-o ureche
si i-au iesit pe cealalta. Profa îl lasa corijent pe Popescu si-l trece pe
Ionescu.
L e c t u r a
27
T e m a d e s t u d i u
Explicati de ce a procedat astfel profa de mate.
E x p l i c a t i e
Se poate demonstra prin reducere la absurd ca profa respectiva are o vasta
experienta de viata si, mai ales, în „meseria” pe care o practica. Nu refuza
din principiu un cadou sau „o atentie”, în schimb nu primeste bani în plic
pentru a nu fi acuzata ca ia mita.
Elevul Ionescu reprezinta o investitie pe termen lung. Profa stie ca
tatal are suficienti bani pentru a-i plati fiului sau meditatiile înca cel putin
un an, începînd cu momentul „negocierii”. Banii acestia îi vor suplimenta
lunar veniturile. Asadar, se mai poate spune despre elevul Ionescu ca este
o investitie sigura. Din aceasta cauza, profa nu-si poate permite sa
forteze nota si sa-l lase corijent. În schimb, elevul Popescu poate umple
frigiderul profei la rastimpuri si în anumite momente-cheie din viata scolara
a acestuia. Daca l-ar fi trecut clasa, dupa ce ar fi acceptat gîsca, vinul si
toate celelalte, foloasele capatate de pe urma lui Popescu s-ar fi oprit aici.
Asa ca profa s-a vazut nevoita sa-l lase totusi corijent pe Popescu, pentru
a-si asigura înca o jumatate de porc si vreo zece litri de tuica. Îl va lasa
corijent si anul viitor, din aceleasi motive.
Asadar, unii elevi pot reprezenta pentru profesori investitii sigure
si pe termen lung, altii nu le pot aduce foloase decît în anumite
momente-cheie.
Proprietatile corpurilor didactice
Ca orice corpuri din lumea care ne înconjoara, corpurile didactice corupte
au si ele proprietatile lor, de care trebuie sa tinem seama în momentul în
care vrem sa plasam o mica spaga sau un cadou util si placut.
Corpurile didactice corupte se împart în doua categorii: corpuri
didactice transparente - la care se aplica spaga pe fata - si corpuri
didactice opace – la care se aplica „cadoul cu subînteles”.
28
Elevi, retineti !
spaga sau cadoul destinate profesorului trebuie sa aiba o valoare
invers proportionala cu radacina patrata a sumei notelor din catalog.
P r o b l e m a r e z o l v a t a
Un absolvent de liceu pedagogic fara pile este repartizat într-un sat obscur,
sa zicem Maneuti. El va face naveta zilnic cu autobuzul de tip „rata”, va
pierde ore bune pe drum, bani aruncati pe transport si nu va obtine nimic în
schimb, din cauza faptului ca, la sat, elevii sînt saraci.
C e r i n t a
Cum poate iesi profesorul nostru din aceasta situatie ?
R e z o l v a r e
Tînarul profesor va „cotiza” la Inspectoratul scolar Judetean în jur de 1000
de dolari. Va primi un post în oras, va putea lasa corijenti cîtiva elevi, apoi
va initia o sedinta cu parintii în care va explica ca acei copii „au nevoie de
o pregatire suplimentara” si va apela la meditatii, drept spaga mascata. În
mai putin de un an îsi va scoate banii investiti.
Banii investiti de un profesor în „cariera” sa se pot recupera treptat,
printr-un articifiu didactic, cu ajutorul elevilor sai.
C o n c l u z i e
29
1. spaga elementara
în scolile primare
Înscrierea la o scoala cu renume
Pentru înscrierea unui copil la o scoala cu renume, un parinte este obligat
sa cunoasca temeinic notiunile de baza ale spagii elementare. În acest
sens, daca ai disponibili cîteva sute de dolari sau de euro, înseamna ca îti
poti permite spaga minima pentru ca baietelul sau fetita ta sa aiba parte de
o educatie asa cum scrie la carte. Cel mai adesea, o „pila” e cea mai comoda
si facila solutie.
În cazul în care esti un parinte care doreste sa-si înscrie odrasla la o scoala
mai buna, dar dintr-un alt cartier, si nu ai nici „o cunostinta” care sa „te
rezolve”, atunci ai de parcurs de unul singur cîteva etape esentiale:
_ Sa începi alergatura cu cel putin un an înainte, pentru ca locurile la
scolile cu renume au mare cautare, iar directorii, atunci cînd vei încerca
sa dai de ei, întodeauna vor fi plecati în concediu sau la un schimb de
experienta în strainatate.
_ Sa fii „bazat”, adica sa ai cu ce sa sustii negocierea, iar pentru primul
contact îti sugeram sa nu te gîndesti la o suma mai mica de 100 de euro.
_ Daca vei primi din partea secretarei raspunsul: „Ne pare rau, nu mai
sînt locuri!”, încearca sa te pui putin în locul ei si vei realiza faptul ca
dupa atîtea refuzuri zilnice, îsi poate crea foarte usor un reflex „de
respingere”. Atunci trebuie sa o stimulezi rapid cu o ciocolata, un pachet
de cafea s.a.m.d. si sa insisti pîna ce vei auzi: „Încercati în jur de...,
cînd vine doamna directoare si poate rezolvati cu dumneaei”.
_ Daca doamna directoare este o femeie „de înteles” - si te asiguram ca
în 99% dintre cazuri este -, îsi va da seama dintr-o ochire ca ai „temele
facute”. Astfel, va ajunge relativ usor de la „oricum am depasit deja
limita de elevi dintr-o clasa” la „ar mai fi o posibilitate, dar nu
pentru oricine!”.
30
_ Din acest moment, poti, în sfîrsit, sa respiri adînc, cu buzunarul usurat
de cîteva sute de euro, dar cu sufletul împacat - copilul tau va avea parte
de o îndrumare buna si avizata!
E x e m p l u
Cînd a vrut sa îsi înscrie copilul la scoala din Cotroceni, urmînd sa se mute
în cîteva saptamîni acolo, mama lui Mihai a trebuit sa cotizeze. Cadouri
grele. Parfumuri frantuzesti, haine de firma, bani, în ultima instanta.
Directoarea scolii nici nu vroia sa-i auda argumentele, cum ca în doar
cîteva saptamîni Mihai si familia sa deveneau aproape vecini scolii… Invoca
mereu argumentul neîncrederii… Adica se faceau prea multe „smecherii”
din astea ca sa se intre, deh, scoala de Cartier, nu asa… Selecta, nu asa…
nu accepta ea pe oricine… si, la o adica, daca vin aici toti din alte cartiere,
saracutii copii ai Cotroceniului, unde or sa se duca? În Balta Alba?
Bineînteles, locuri s-au gasit imediat dupa cotizare, iar micile interventii, de
altminteri inutile din punct de vedere legal, au dus imediat la înscrierea
micutului la scoala de lînga casa.
Daca vrei sa-ti înscri copilul la o scoala cu renume si nu poti folosi
instrumente de tipul „pila”, încerca cu plicul!
Retineti, parinti !
Înainte de a le „îmbuna” pe directoare, aliati-va cu secretarele!
Secretarele din sistemul de învatamînt sînt deseori niste persoane ciufute,
dar care pot deveni suspect de repede deosebit de amabile. De aceea este
de preferat sa cultivati o relatie de prietenie, sa le cainati cînd sînt obosite,
sa le ascultati problemele legate de institutiile în care lucreaza si de oalele
care se sparg în capul lor, sa le admirati lacul de pe unghii si pantofii sic,
dar mai ales sa lasati pe biroul lor, la intervale fixe de timp o mica atentie,
ca sa nu va uite! Nu se stie niciodata cînd veti avea nevoie de ele.
C o n c l u z i e
31
Pentru o clasa mai buna
În scolile generale din Bucuresti exista de regula doua tipuri de clase:
clasele „ideale”, adica cele ale pilosilor, si clasele „paralele”, adica cele ale
amarastenilor. Daca notam primele clase cu indicativul „A”, iar pe celelalte
cu restul literelor din alfabet, vom obtine o clasificare simbolica ce reflecta,
într-o forma generalizata, categoriile sociale de elevi, direct determinate de
conturile bancare ale babacilor.
E x p e r i m e n t
Se presupune ca o mama care, în mod legitim, îsi doreste tot ce e mai bun
pentru copilul ei, intentioneaza sa-si transfere fetita, eleva cuminte si silitoare,
din clasa „paralela” a VI-a C, în clasa „ideala” a VI-a A, clasa cu
predare intensiva în limba engleza. Mama afla ca scoala dispune de o
doamna director - femeie de înteles - si aranjeaza o întîlnire cu ea.
Initial, mama elevei va încerca sa poarte o discutie sentimentala cu directoarea
scolii, „ca de la femeie la femeie”, în care sa-i explice cît de mult ar
însemna pentru fiica sa (de altfel, cu rezultate destul de bune la
învatatura!) clasa cu predare intensiva în limba engleza, cît de folos i-ar fi
o concurenta reala în acest domeniu, ce perspective i-ar oferi etc.
O b s e r v a t i i i n t e r m e d i a r e
Veti observa ca directoarea ramîne impasibila la lacrimile din ochii mamei
si ca va fi destul de putin miscata de buchetul de flori de o suta si ceva de
mii, cu grija împachetat de florareasa din piata, în celofane si fundite,
depus deja pe biroul ei.
În scurt timp îi va scurta mamei discursul, invocînd o treaba urgenta „la
cancelarie”. „La a VI-a A sînt deja prea multi copii... În plus, elevii au dat un
test la limba engleza la începutul clasei a cincea... Nu stiu daca fiica dvs. va
putea sa-i ajunga din urma!”. Din acest moment, insistentele mamei vor fi
inutile.
32
O b s e r v a t i i f i n a l e
A doua zi, mama, femeie ambitioasa si perseverenta, se va posta din nou în
fata biroului directoarei cu un alt buchet de flori si mai împopotonat, plus o
cutie de bomboane. Directoarea va lua florile si va privi bomboanele cu suspiciune.
Suspiciunea va disparea însa ca prin minune în urmatoarele secunde, la
aparitia unei mici contributii pentru laboratorul de engleza sub forma unui
plic garnisit cu cîteva milioane de lei, neimpozabili.
Veti constata fara surprindere, cum dupa nici o saptamîna, fata va fi deja
înscrisa în clasa mult dorita.
Retineti
În cazul în care vreti sa va transferati copilul din clasa
„amarastenilor” în clasa „pilosilor”, renuntati la stratagemele de
ordin sentimental si treceti cît mai repede la „afaceri”!
33
2. Liceul - cimitir al bancnotelor mele
Dupa ce v-ati însusit notiunile de baza despre spaga elementara, se
presupune ca sînteti deja pregatit pentru urmatoarea etapa a vietii scolare,
ceva mai complexa. Ati trecut deja examenul care va verifica capacitatea de
a întelege mecanismul spagii din învatamînt, iar acum veti participa la
cursurile liceale. Principiile sînt, în mare parte, aceleasi, dar aici nu mai
merge doar cu martisorul de aur de pe întîi martie si cu orhideea de pe opt.
E x e m p l u I
„În clasa a IX-a, am trimis-o pe mama la domn’ profesor. Îmi trebuia un 7.
I-a dus un cartus de Kent, un pachet de cafea, o sticla de lichior... Prima
data nu vroia sa ia, dar, din „greseala”, mama a deschis un pic sacosa si
i-a placut peisajul”. (autor: Juno din Galati)
Se stie ca cel mai corupt cadru didactic dintr-un colegiu din Galati este
domnul profesor de istorie. Nu poti sa-i vii, însa, de hac, pentru ca profu’
are pile la inspectorat.
Care este „metodologia” domnului profesor? La ora preda, „recitînd”
materia, fara pauza, astfel încît nici un elev nu reuseste sa noteze nimic.
Apoi, la „lucrare”, da subiecte „cu subînteles”, iar la corectat trage doua
linii rosii si gata!
La fiecare clasa îsi are „clientii” lui: ala de la tara cu vin, ala de la oras cu
bani, aia cu o bucata de p... si asa trec cu totii clasa!
Clasa de elevi corijenti este acel mediu omogen de elevi lenesi,
reprezentînd o binemeritata sursa de venit suplimentar pentru
profesori. Corijenta este cea mai simpla metoda de a obliga un
elev sau un grup de elevi sa cotizeze.
34
E x e m p l u I I
Autor: Paprika
Localitatea: Constanta
spaga: 25 de euro
Cu toate ca învatam si chiar ma pregateam la matematica, profa îmi
„alegea„ problemele si exercitiile astfel încît chiar si cel mai bun din clasa
ar fi ramas blocat. Ma scotea la tabla - liniste deplina - si, surpriza, nu stiam
sa rezolv!
Începînd din clasa a IX-a, am început sa „cotizez” la profa de matematica cu
cîteva cadouri (în valoare de peste un milion de lei), pe care i le
„administram” în pauza, dupa ce o asteptam la cancelarie. Acum sînt în
clasa a XI-a la acelasi liceu si m-am cam obisnuit cu „darile”. Dar, din cauza
asta, am încetat sa mai învat asa cum o faceam înainte pentru ca, la
sfîrsitul semestrului, stiu ca trebuie sa ma duc cu „darul” si cu florile de
rigoare. Nu mai am nici o motivatie ca sa ma pregatesc la mate!
În plus, vine BAC-ul, si materie stiu putina. Cine este de vina, în conditiile în
care în generala chiar îmi placea matematica si ma pasionau problemele ce
necesitau o atentie deosebita ?
Tema de studiu propusa de Paprika
OARE PROFESORUL IDEAL ESTE ACELA care te ambitioneaza si te
motiveaza, SAU PROFESORUL CARE IA sPAGĂ ?!
spaga pentru chiul
Autor: Adina
Locatie: un liceu cu renume din Bucuresti
spaga: cincizeci de mii sau un pachet de Marlboro sau un numar
de CD-uri cu filme/saptamîna, un telefon mobil Nokia, plus mici
atentii/an scolar.
Nu este vorba despre o situatie singulara, caci un grup destul de mare de
elevi procedeaza astfel. Trei chiuluri consecutive într-un interval de o
saptamîna „valoreaza” cincizeci de mii sau un pachet de tigari bune.
35
„Eu am vrut sa ma asigur pentru un an întreg, asa ca i-am dat de la bun
început un telefon pe care nu-l mai foloseam”, marturiseste un elev.
Totusi, telefonul - „investitie” pe termen lung se pare ca nu a fost suficient,
caci relatia mai trebuia întretinuta cu mici „atentii”. Uneori, elevul respectiv
prefera sa-l tenteze pe gardian cu CD-uri care sa contina cele mai „tari”
filme ce nu aparusera înca pe piata, în loc sa-i dea bani.
„Strategia” s-a dovedit utila, caci vîrsta body-guard-ului nu o depasea cu
mult pe cea a liceenilor. „Manipularea” gardianului nu a batut niciodata la
ochi profilor sau directiunii, caci „toata lumea îsi închipuia ca plecam altfel
din scoala, sarind gardul sau mai stiu eu ce...”.
„Saritul gardului” ar fi fost într-adevar o metoda usor de pus în practica, dar
pustanii n-aveau nici un chef sa-si asume riscul de a-si murdari pantalonii
„de firma”, cînd le era oricum mult mai usor sa iasa, pur si simplu, pe
poarta...
Retineti
Daca vrei sa chiulesti, în loc sa sari gardul scolii si sa-ti faci blugii
varza, mai bine marci banu’ sau cadoul de rigoare portarului sau
body-guard-ului ca sa poti iesi fara grija pe poarta!
Bani fara chitanta la fondul clasei
Autor: Cititor Anchete.ro
Localitatea: Bucuresti
spaga: 1.100.000 de LEI
Sînt parintele unui elev eminent al unui liceu cu renume din Bucuresti si
vreau sa va semnalez faptul ca trebuie sa platesc pentru copilul meu
1 milion de lei drept fond al scolii (500.000 de lei/semestru) - 100.000 de
lei fondul clasei (50.000 de lei/semestru), adica 1.100.000 de lei pentru
anul scolar abia început.
Mi se pare o suma exorbitanta, pentru care nu se ofera nici un fel de
chitanta din partea scolii si care nu înteleg cum este folosita. De parca toti
36
copiii acestui liceu ar fi „de bani gata”!!! Copilul meu este în clasa a IX-a si
anul trecut am avut de achitat, la aceeasi scoala, 800.000 de lei fondul
scolii + 300.000 de lei fondul clasei. Faceti, va rog frumos, o socoteala
simpla: scoala are clasele I-XII (cîte 4 clase în fiecare an scolar, cu o medie
de 30 de copii într-o clasa): 12 ani x 4 clase x 30 de copii = cca. 1440 de copii
x 1.000.000 lei/copil = cca. 1,5 miliarde lei anual!!!
Î n t r e b a r e a c i t i t o r u l u i
UNDE SE DUC TOtI BANII ACEsTIA?
P.S. Îmi cer scuze pentru nedezvaluirea identitatii, însa ma tem de
eventuale repercusiuni asupra copilului meu.
37
3. „Protocolul” de la BAC
„Protocolul” de la bacalaureat reprezinta o alta problema cu care se pot
confrunta elevii din anul terminal, dar si parintii lor. Se presupune ca orice
parinte îsi iubeste copilul, îl vede cel mai frumos si mai destept, asa ca e de
asteptat sa scoata din buzunar cît e nevoie ca acesta sa promoveze cu
brio unul din primele examene serioase din viata sa. Dirigintele clasei
este cel care strînge „recolta” pentru protocol. În orasele de provincie
(Tîrgu-Mures, Pitesti, Brasov), protocolul atinge o suma cuprinsa între
800 000 de lei si 1 500 000 de lei pe cap de licean.
E x e r c i t i u
O clasa are 16-20 de elevi. Înmultiti sumele de mai sus cu cîte clase are un
liceu, faceti un calcul rapid si veti afla cîti bani se strîng la un singur examen
de bacalaureat.
La Bucuresti sumele sînt mai mari si cadourile pe masura, sub pretextul de
a avea comisia tot ce-i trebuie ca sa se simta cît mai bine. În capitala, la un
liceu de „top”, protocolul este cuprins (de la clasa la clasa sumele variaza,
bineînteles, în functie de pretentiile dirigintelui) între 1 500 000 de lei si
2.000.000 de lei. Ar mai fi de adaugat si cadoul de sfîrsit de liceu care se
face dirigintelui la despartire. Un astfel de cadou „din partea clasei” costa
în jur de 3-4 milioane de lei.
_ „Protocolul” de la BAC e o spaga mascata care are drept rol
stimularea comisiei de examinare.
_ La BAC, dirigintele este un corp didactic conductor al spagii
(denumita, într-un mod oficial, protocol) provenite de la elevi si
destinata comisiei de examinare.
C o n c l u z i i
38
E x e m p l u d e s p a g a „ p e f a t a ”
Anul acesta, la BAC, liceu bucurestean. A.T. a fost profesoara
supraveghetoare. „În fiecare clasa, pe catedra, era cîte un ziar cu cîte doua
milioane de lei în el, spaga pentru profesorii supraveghetori, pentru a li se
cîstiga indulgenta”, marturiseste ea.
4. CURSURI SUPERIOARE DE...
sPAGOLOGIE
La admiterea în învatamîntul superior, spagile difera de la caz la caz.
Circula legende despre case predate „la cheie” si masini abia iesite din
fabrica, parcate peste noapte în fata vilelor unor profesori din comisie, dar
nu avem exemple concrete în acest sens.
T e m a p e n t r u a c a s a
Daca cunoasteti astfel de exemple, asteptam povestile voastre pe adresa
site-ului.
La admitere se practica si „spaga mascata”, reprezentata tot de costurile
meditatiilor pe care le-ai sustinut cu un profesor din comisie cel putin un
an.
Etape:
_ Esti recomandat de o cunostinta profesorului respectiv. Cu cel putin
jumatate de an înaintea examenului de admitere, te prezinti timid în sanctuarul
sau de la facultate. Te prefaci impresionat de personalitatea sa, îl
„perii” cum stii tu mai bine, dupa care îi marturisesti pe soptite ca visul tau
din copilarie este sa fii student la facultatea respectiva, sa-i devii un
destoinic ucenic, sa-i calci pe urme etc.
_ Profesorul îti va propune sa va cunoasteti mai bine, sa vada ce fel de om
39
esti si daca ai înclinatiile necesare pentru facultatea respectiva. Pentru
toate acestea, e necesara „o pregatire suplimentara” destul de costisitoare,
în intimitatea vilei acestuia.
_Dupa ce profesorul te considera destul de „pregatit” pentru a participa la
examen, te trece pe o lista cu viitori studenti merituosi si decide, în functie
de pozitia numelui tau pe lista, daca vei intra în acel an, sau mai trebuie sa
astepti înca unul.
E x e m p l u
Autor: Maria
Localitatea: Bucuresti
spaga: 0 lei - un caz fericit!
Înainte cu aproximativ o luna de a da admitere la o facultate particulara,
viitorii mei colegi care erau deja în anul II m-au informat ca trebuie sa
cotizez la decan cel putin 100 de dolari ca sa ma asigur ca intru. N-am avut
de unde sa fac rost de acesti bani si m-am hotarît sa dau examenul la
plesneala, fara sa mai trec înainte prin cabinetul decanului. Am intrat cu o
nota foarte mica, ultima pe lista, desi eram bine pregatita. Experienta mea
mi-a demonstrat ca uneori merge si fara spaga!
Totusi, colegii mei de an mi-au povestit mai tîrziu despre „relatia” pe care o
stabilisera cu decanul înainte de examen. Unul dintre ei era din Moldova si,
vizitîndu-l pe decan, se pare ca acesta i-ar fi spus: „Am auzit ca la voi acolo,
în Moldova, se manînca bine! Am sau nu dreptate?”. Tipul respectiv a facut
o excursie pîna la o stîna din nordul Moldovei, de unde a venit cu un miel,
cu brînza si cu smîntîna. Altul era din Galati. „Ce frumos e la voi, la Galati!”,
ar fi suspinat decanul. „Pe malul Dunarii, peste cît cuprinde…”. Tipul din
Galati a fost mai smecher: s-a dus pîna în hala, la Obor, unde a investit
într-un somn de zece kile si într-o stiuca, pe care i le-a dus plocon decanului.
O fata din Slatina a cotizat cu niste zaibar. Cei din Bucuresti au „donat”
fa-cultatii telefoane mobile, calculatoare. O viitoare studenta ar fi fost
întrebata de catre decan ce-i lipseste cabinetului sau. Fata a ridicat din
umeri, iar decanul a lamurit-o surîzînd: „O masuta de cristal pe care sa-si
toceasca coatele studentii!”
40
_ La admitere functioneaza atît „spaga mascata”, care se concretizeaza
în pregatirea suplimentara oferita contra cost de catre unul
dintre profesorii din comisie, cît si banii sau cadourile strecurate în
biroul decanului înainte de examen.
_ „spaga mascata” îti asigura o mai buna cunoastere a sistemului si a
viitorilor tai profesori, si un loc pe „lista de asteptare” a viitorilor student
i.
5. „Cazare” în caminul studentesc
E x e m p l u I
Autor: Prowle R
Localitatea: Bucuresti
spaga: 150 de euro
Cum se stie, „prestigioasa” Universitate din Bucuresti nu acorda cazare
celor din anul I. Vii din provincie, nu cunosti pe nimeni si nimic, si nici nu ai
unde sta! Din acest motiv, multi renunta la facultate chiar din primul an.
Subsemnatul, anul trecut boboc la o anumita facultate din cadrul
universitatii mai sus mentionate, a trebuit sa dea din coate, si o mita de 150
de euro pentru un loc de cazare în Grozavesti. De multe ori nu este
suficienta doar mita, ci e nevoie si de niste „pile”, altfel adio, camin!
Anul acesta, sPAGA se preconizeaza în jur de 200 de euro.
C o n c l u z i a a u t o r u l u i
Domnilor, mai bine îmi închiriez împreuna cu alti trei colegi un
apartament cu doua camere si ajung cam tot pe acolo, nefiind nevoit sa
împart patul cu gîndacii în camin!
E x e m p l u I I
Autor: Lucius
Localitatea: Bucuresti
spaga: tot 150 de euro, plus doua beri
C o n c l u z i i
41
Tipa - administrator. Tipologie: smechera. De ce?
Am mers prima data la ea singur, cu 150 de euro si m-a trimis la plimbare,
motivînd ca locurile nu se dau decît prin repartitie. Asa ca m-am dus la
plimbare, încercînd sa gasesc pe cineva care o cunoaste.
Tipul de contact - omenos. De ce?
M-a costat doar doua beri si un taxi rezolvarea: „Bine, mai draga, pai tu nu
stii ca nu se merge niciodata de unul singur? Ca daca nu te cunoaste omul
nimeni nu se încurca?”.
Evident, nu stiam..., dar am aflat!
Finalul - ca în filmele americane.
Am o camera cu gîndaci, din care nu se vede turnul Eiffel, dar vorba aia:
„urîta-i, da’-i a mea!”.
Asadar, desi spaga pentru „cazare” într-un camin studentesc
variaza între 150 si 200 de euro, este indicat sa apelezi la un
intermediar pentru a negocia cu administratorul.
În aceste cazuri, intremediarul are rol de izolator, deoarece administratorul
„nu se încurca cu oricine”.
42
6. spaga pentru examene
„facultative”
E x e m p l u I
Autor: cititor anchete.ro
Localitatea: Timisoara
spaga: 1.000 de euro pentru cinci examene
Pentru a lua cinci examene în sesiunea de toamna a anului III la UMFT, am
dat spaga 1000 de euro. Eu sînt, \nsa, mic copil fata de ceilalti colegi ai mei!
Am colegi care au dat spaga la examene mii de euro si practic nu au învatat
la nici un examen pîna acum. Ei vor deveni medici fara a fi învatat nimic,
dar vor trata oameni „vii”.
E x e m p l u II
Autor: Cristi
Localitatea: Bucuresti
spaga: un bibelou de portelan
reprezentînd un chinez, taietor de lemne
Eram prin anul I la Drept si n-aveam nici o sansa sa trec examenul de latina.
Ma gîndeam sa „ma înteleg” cumva cu profa, însa nu stiam ce sa-i duc. Am
cautat prin casa, si în debara am descoperit un bibelou de portelan
reprezentînd un chinez batrîn, taietor de lemne. Probabil ca-l primise
maica-mea, care era tot profesoara, la un liceu. L-am împachetat frumos ca
sa semene cu un cadou si m-am prezentat la profa respectiva, careia m-am
plîns ca nu înteleg conjugarile nu mai stiu caror verbe. I-am întins cadoul,
iar profa, „stimulata” de un pachet atît de impunator, a început sa-mi
explice, plina de bunavointa, conjugarile. Uitasem sa-i precizez ca pachetul
era „fragil”; din greseala a dat peste el si chinezului i s-a spart toporul. A
fost foarte dezamagita, mai ales ca dupa ce descoperise chinezul, începuse
sa-i placa. M-a trecut examenul, dar dup’aia m-a batut la cap toata
facultatea: cînd îi aduc un alt chinez?
43
Sfat
Daca te lasi „mituit” într-o anumita situatie cu o sticla de whisky, un cartus
de tigari sau chiar cu un chinez de portelan, nu deschide sticla, nu fuma
tigarile si nu-ti pune bibeloul pe etajera! Doseste-le la loc sigur, în debara,
caci, mai mult ca sigur, toate aceste bunuri îti vor fi de folos în momentele
„delicate”.
A l t e e x e m p l e
La Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara, pentru o lucrare de
diploma se plateste între 200 - 500 de euro, iar pentru un examen - 200 de
euro.
La secretariat se lasa între 50 -200 de euro pentru finalizarea dosarelor de
absolvire la studenti straini, iar fara „atentii” nu ti se spune nici macar
cît e ceasul. Ca strain, nu este posibil sa iei un examen doar învatînd, ci
trebuie o „cotizatie” de 200-300 de euro. În cazul studentilor români, nota
nu are nici o legatura cu subiectul scris.
Printre „bastinasii” Politehnicii este cunoscut faptul ca multe examene se
trec prin contributii în buzunare personale. G.H. este profesor la
Politehnica, iar anul acesta, în perioada restantelor, a trebuit sa evite sa
mai raspunda la telefon din cauza solicitarilor continue ale studentilor care
încercau sa-l mituiasca. Pentru nota de trecere i s-au oferit de la 100 de
euro pîna la 400.
Acum doi ani, la faculatea particulara Spiru Haret, o restanta te costa în jur
de 100 de euro. „Profesorii pica în draci la particulara, doar ca sa te aduca
în pragul disperarii si sa platesti «taxa» de promovare”, ne spune un
student.
Retineti, studenti!
La facultate, unii profesori va pica la examene doar ca sa va forteze
sa platiti „taxa” de promovare.
44
_
_
Legea circuitului cadoului în natura.
Un cadou primit se poate transforma în viitoarea ta spaga.
Astfel, cadoul se poate „recicla”.
R e c a p i t u l a r e
• Nivelul de pregatire al elevilor/studentilor din ziua de azi depinde de
disponibilitatea profesorilor de a se lasa sau nu mituiti.
• Unii elevi pot reprezenta pentru profesori investitii sigure si pe termen
lung, altii nu le pot aduce foloase decît în anumite momente-cheie.
• Corpurile didactice corupte se împart în doua categorii: corpuri didactice
transparente - la care se aplica spaga pe fata - si corpuri didactice opace –
la care se aplica „cadoul cu subînteles”.
• Banii investiti de un profesor în „cariera” sa se pot recupera treptat,
printr-un articifiu didactic, cu ajutorul elevilor sai.
• Daca vrei sa-ti înscrii copilul la o scoala cu renume si nu poti folosi
instrumente de tipul „pila”, încerca cu plicul!
• Clasa de elevi corijenti este acel mediu omogen de elevi lenesi,
reprezentînd o binemeritata sursa de venit suplimentar pentru profesori.
Corijenta este cea mai simpla metoda de a obliga un elev sau un grup de
elevi sa cotizeze.
• Daca vrei sa chiulesti, în loc sa sari gardul scolii si sa-ti faci blugii varza,
mai bine marci banu’ sau cadoul de rigoare portarului sau body-guard-ului,
ca sa poti iesi fara grija pe poarta!
• „Protocolul” de la BAC e o spaga mascata care are drept rol stimularea
comisiei de examinare.
• La admiterea la facultate, functioneaza atît „spaga mascata”, care se
concretizeaza în pregatirea suplimentara oferita contra cost de catre unul
dintre profesorii din comisie, cît si banii sau cadourile strecurate în biroul
decanului, înainte de examen.
• „spaga pentru cazare” într-un camin studentesc variaza între 150 si 200
de euro. Este indicat sa apelezi la un intermediar pentru a negocia cu
administratorul.
• La facultate, unii profesori va pica la examene doar ca sa va forteze sa
platiti „taxa” de promovare.
45
Î n t r e b a r i . E x e r c i t i i . P r o b l e m e .
1. Elevul Raducu are la limba româna un cinci si un patru în oral, un sase în
lucrare si trei în teza. Cît trebuie sa plateasca mama lui Raducu pentru
ca acesta sa promoveze?
2. Cum puteti afla daca un corp didactic este transparent sau opac?
Motivati raspunsul.
3. Un functionar public primeste o sticla de whisky pentru a „urgenta” o
aprobare. Functionarul „doneaza” sticla profului de mate al fiicei sale
pentru ca aceasta sa treaca clasa. Proful de mate are probleme cu
prostata si viziteaza un medic specialist. Baiatul medicului trebuie sa
plece în armata, asa ca tatal apeleaza la un coleg de-al sau pentru o
„scutire”. Un bunic de-al colegului se cearta de ani de zile cu vecinul sau
pentru pamînt si are nevoie de o „interventie” la primaria din sat. Cine
bea pîna la urma sticla de whisky?
4. Ce valoare va trebui sa aiba unghiul de incidenta pentru ca fasciculul
incident sa fie perpendicular pe fasciculul reflectat? Nu stiti?! Pregatiti
cadourile!
5. Spunem despre cadouri: un lantisor are 10 grame, o sticla contine 750 ml
de whisky, un cartus are 10 pachete de tigari. Cum vor influenta aceste
proprietati ale cadourilor notele voastre din catalog?
46
CIRCUITELE sPĂGII ÎN
ADMINISTRAtIA PUBLICĂ
În urma experientelor personale, precum si prin încercarile repetate de a ne
rezolva problemele de ordin administrativ, vom observa ca traseele spagii în
domeniul pe care îl studiem în acest capitol se desfasoara, de cele mai
multe ori, sub forma unor circuite. Cu alte cuvinte, în administratie, spaga
nu se opreste doar la nivel de simplu functionar corupt, ci începe sa
„circule”, din mîna în mîna, dintr-un birou într-un alt birou al unor institutii
de stat cu care intra în contact, periodic, cetateanul de rînd. În cele mai
multe cazuri, daca ai nevoie de o aprobare, o banala hîrtie semnata, un act
etc., nu este suficient sa cotizezi si sa aduci plocoane la un singur ghiseu
de relatii cu publicul, din spatele caruia te priveste sictirita o functionara
transpirata si ridata din cauza grijilor zilei de mîine si a nemultumirilor fata
de salariul sau de bugetar. Într-o astfel de institutie, functionara respectiva
va „colabora” cu alti functionari la fel de apatici, colegii ei, pentru
rezolvarea sau urgentarea problemelor tale si nici unul dintre ei nu va misca
un deget daca nu va primi nimic în schimb. Cu totii asteapta cîte ceva, chiar
înainte ca tu sa deschizi gura si sa explici de ce ai nevoie. Astfel, se poate
spune ca în administratie, spaga este prezenta în starea sa cea mai „pura”,
nealterata de procesele de constiinta ale unor medici si profesori sau de
prostia „smechera” a unor vamesi sau politisti. Functionarii publici corupti
îti „cersesc” de multe ori spaga, scurt si la obiect. Ritualul cu care deja
te-ai obisnuit si care poate capata pe alocuri si alte valente mai „umane”,
care se poate transforma într-o placuta si prietenoasa socializare, aici e
foarte strict, uneori chiar inexistent, pentru ca nu conteaza decît sa
respecti „tariful”. „Nu dai, nu primesti!” - aceasta e mentalitatea impusa de
functionarul public. Daca dai, totul va fi OK, dupa care... la revedere (si nu
cred sa ne fi cunoscut vreodata)!
47
În administratie, traseul spagii se desfasoara sub forma unui
circuit.
• Circuitul în care spaga ajunge unde trebuie, iar problemele tale
se rezolva, se numeste circuit închis.
• Circuitul în care spaga este insuficienta sau se pierde pe drum,
iar tu ramîi cu buza umflata, se numeste circuit deschis.
Ca în orice circuit, exista corpuri conductoare, care preiau spaga si o
„transmit” mai departe, si corpuri izolatoare (cu functii sau pozitii-cheie),
în buzunarele carora traseul spagii se opreste.
Micii functionari care sînt acuzati public ca iau mita sau sînt prinsi
în flagrant, spre deliciul mass-media, dar si al cetateanului
obisnuit, joaca rolul de paratraznete.
Paratraznetele nu pot stopa fenomenul, deoarece cu ajutorul lor se
neutralizeaza doar mici si inofensive sume de bani din circuit. De
asemenea, prezenta paratraznetelor nu poate schimba un întreg sistem si
mecanism al spagii, aproape „perfect” din punct de vedere „tehnic”.
A l t e e l e m e n t e d e c i r c u i t
Generatoarele, dupa cum ati retinut deja din lectiile anterioare,
reprezinta sursele de spaga. Omul de rînd, a carui mentalitate de a da
spaga pentru a nu pierde timpul la cozi interminabile si a se îmbolnavi de
nervi, „întretine” sistemul; astfel, el este generatorul cel mai des folosit
într-un circuit.
Semiconductoarele sînt acele elemente de circuit care retin o parte
din spaga, suficienta uneori pentru a-si umple frigiderul sau chiar a-si
zugravi bucataria, iar restul o „paseaza” mai departe, pentru a-si asigura în
continuare o viata tihnita la locul de munca.
Conductoarele de legatura sînt reprezentate de „pilele” si relatiile
tale cu ajutorul carora spaga pe care o dai poate sa intre în circuit. Cunosti
pe cineva la primarie, îl „omenesti” cu o sticla de whisky sau cu o suma
modica de bani, iar persoana respectiva te va pune în legatura cu cine
trebuie!
48
Aparatele se constituie în directiile, serviciile, birourile anumitor
institutii care functioneaza dupa un regulament de ordine interioara
propriu (de genul „stat în stat”), unde trebuie sa cotizezi pentru a fi pasat
la o alta directie, un alt serviciu etc., ale caror atributii se apropie mai mult
de natura problemelor tale administrative.
Întrerupatoarele sînt anumite elemente de circuit, persoane aflate în
posturi-cheie care fac opinie separata de restul institutiei, dar care stiu tot
ce se întîmpla. Daca nu le „convingi” sa închida ochii, ele pot „ciripi”,
întrerupînd astfel traseul spagii tale.
Vorbe din popor
• „Nici un partid de guvernamînt nu va putea schimba obiceiurile
locului, doar să le diminueze impactul. Poporul este la fel de corupt ca
guvernul sau, de sute de ani. Putini la nivel mental, multi la cel factual.
Mentalitatea de spaga arata ca nu sîntem înca europeni.”
• „Se pare ca spaga e ca uleiul în Bucuresti; daca nu ungi mecanismul,
nu se misca! Cel mai tare m-a impresionat o functionara de la
Ministerul Justitiei, care mi-a spus în prezenta a înca cinci persoane:
“Numa’ 200.000?! Pentru asta nu merita sa îmi misc c...l de pe
scaun!”.
• Medicii nu cer, dar te lasa sa mori daca nu le dai, profesorii nu cer,
dar copilul tau va termina scoala idiot, daca nu face meditatii cu ei,
vamesii nu cer, dar daca nu dai, sînt în stare sa te dezbrace la piele sau
sa-ti desfaca masina în bucati, politistii nu cer, dar daca nu uiti o
bancnota în certificatul de înmatriculare, vei plati amenda, si
exemplele ar putea continua cu functionarii din primarii, prefecturi, cu
judecatorii, procurorii, comisarii Garzii Financiare...
49
