Fragment extras din scrisoarea

trimisa de Maria Ministerului de Interne:

„...Eu am venit dupa trei ani în România. Actele detinute: Permis de munca

în original si Certificat de rezidenta emis de primaria din localitatea de

domiciliu din Spania în original, de asemenea.

Am trecut cu aceste acte de toate punctele de frontiera, pîna la „români ”.

La „români”, majoritatea persoanelor din autocar au pus în pasapoarte cîte

50 de euro, pasapoartele fiind strînse de soferi, nu de catre politist, care

nici macar nu s-a obosit sa urce în autocar.

Eu am pus doar actele în pasaport si am asteptat cu totii. Politistul m-a

chemat numai pe mine jos.

Am sa va descriu dialogul exact.

El: Doamna Maria, vad ca v-ati stabilit în Spania…

Eu: Da.

El: si ce, credeti ca ma impresioneaza acest lucru?

Eu: Dumneavoastra credeti ca vin dupa trei ani în România ca sa va

impresionez? Vin si eu acasa în vacanta!

El: Aratati-mi tarheta (se referea la cartea de identitate).

Eu: Nu o am fabricata înca, dar am aceste acte ce dovedesc calitatea

mea de rezident în Spania!

El: si eu trebuie sa va cred pe cuvînt?

Eu: Nu, domnule! V-am prezentat actele! Cititi ca scrie mare

„Certificado de residencia” si „Permiso De Trabajo”.

El: si eu trebuie sa înteleg ce scrie acolo?

Eu: Pai, sînt date clare, nu e nimic greu de înteles!

El: Vreau sa va spun ca ati reusit sa ma enervati! Urcati în autocar si

vedem cum rezolvam!!!

Am urcat! Dupa o vreme, soferul vine si împarte pasapoartele. „Al meu,

nu?”. Sînt chemata din nou jos, de data aceasta de sofer, care îmi spune:

„Doamna, nu stiu ce are asta cu dvs., dar bagati niste bani în pasaport

ca, daca nu, a zis ca va baga în calculator si va pune interdictie”.

Satula, si cu un autocar plin de oameni care se uitau la mine, nu mi-a ramas

decît sa bag 50 de euro în pasaport si mi-am primit înapoi pasaportul, cu

viza cu tot.

109

Ei, în cazul în care primeam interdictie, cum ma mai întorceam eu în

Spania? Ce faceam? Ma judecam cu statul român 100 de ani?

Ieseam ilegal cu calauza?”

Doamna Maria s-a decis sa trimita acest e-mail, pentru a primi un raspuns

oficial din partea Ministerului de Interne.

Dupa doua saptamîni, i-au raspuns. I-au cerut: numele, copia dupa

pasaport, data la care a intrat în tara, punctul de trecere a frontierei, ora de

intrare etc.

Din motive personale, Maria înca nu a trimis aceste date. Le va trimite însa

curînd, curioasa sa vada daca problema ei are rezolvare.

Daca ai fost jefuit la drumul mare, nu te feri de sesizari, cereri, scrisori

etc. E adevarat ca exista toate sansele ca demersurile tale sa nu

ajunga nicaieri, dar macar te poti considera un luptator împotriva sistemului!

Frontiera de est - zona militarizata

Pe frontiera de est s-a ajuns la urmatoarea situatie: vamesii sînt extraordinar

de prost platiti, probabil cu scopul de a fi fortati sa ia spaga, asigurîndu-

se astfel o „pepiniera” de unde P.N.A.-ul sa culeaga cîte unu-doi

corupti ori de cîte ori are nevoie de activitate si pentru a închide gura

presei si opiniei publice referitor la lupta anticoruptie.

Asadar, din cînd în cînd, vamesii de pe frontiera de est

functioneaza pentru PNA pe post de p a r a t r a z n e t .

Politia de frontiera se baga în orice activitate care se desfasoara în zona

(pescuit, cresterea animalelor, silvicultura etc.), nimic nu se \ntîmpla fara

„acordul” lor.

C o n c l u z i e

110

Zona de frontiera a devenit „zona militarizata” în care populatia cu mai

putin acces la informatie este supusa la fel de fel de controale ale politiei

de frontiera, care si-a depasit aria de competenta.

Oameni care n-au tangenta cu frontiera sînt opriti pe sosea ori de cîte ori

trec cu masina prin apropierea frontierei, legitimati, controlati asupra

bunurilor lor, uneori perchezitionati, umiliti de niste copii care au uniforma

si se considera „dumnezei”.

E x p e r i m e n t

Încercati sa circulati pe traseul Botosani - Stanca sau Saveni - stefanesti,

si veti vedea ce se întîmpla. Pe scurt, în zona de frontiera a Botosanilor,

prezumtia de „vinovatie” e la ea acasa.

Nu se iau însa nici un fel de masuri; mai mult, politia si-a extins activitatea

si în afara zonei de competenta (30 de km de la frontiera), adica pe

soseaua Botosani - Suceava, mai exact în localitatea Hutani (aproximativ

60 de km de la frontiera).

Trimiteti rezultatele experimentului pe adresa site-ului www.anchete.ro,

pentru a putea trage concluziile.

Cum te descurci la frontiera

- lectie deschisa -

Dupa ce v-ati familiarizat suficient cu vamesii, cu modul în care ei

actioneaza, si dupa ce ati retinut cîteva sfaturi utile la trecerea frontierei,

în lectia deschisa care urmeaza veti cunoaste pe cineva din interiorul sistemului,

cu o vasta experienta. Politist de frontiera în cadrul PCTF Giurgiu,

sa-i spunem Ion, ne-a dezvaluit o serie din tainele meseriei.

P r o b l e m a r e z o l v a t a 1

„Sa presupunem ca avem una sau mai multe persoane care vor sa iasa din

tara, desi nu îndeplinesc conditiile stabilite prin lege. Mai exact, caci acesta

este cel mai întîlnit caz, nu au vouchere de cazare, invitatie din partea

unui cetatean strain sau alte acte care sa probeze ca au cu ce sa se

111

întretina în strainatate. Dupa cum se stie, în astfel de situatii, pentru a

putea primi dreptul de a parasi teritoriul României, trebuie sa ai asupra ta

minim 250 de euro, daca declari ca destinatie una din fostele tari socialiste,

si cel putin 500, daca vrei sa ajungi prin Occident”.

S o l u t i a 1

Varianta a)

Conform spuselor lui Ion, solutia adoptata de cei mai multi este sa dea din

colt în colt, sa împrumute bani de la rude si prieteni si sa strînga suma

necesara, pe care, la sfîrsitul excursiei, sa o returneze nevatamata.

Varianta b)

„Altii mizeaza pe noroc si, stiind ca, mai ales într-un punct vamal aglomerat,

formalitatile sînt de multe ori simplificate la maxim, încearca sa treaca

granita senini si fara un chior în buzunar”, spune Ion.

Pentru cei care iubesc siguranta, el recomanda, însa, o a treia varianta:

Varianta c)

„Înainte de a intra în vama, se cauta o cunostinta, oricît de îndepartata, nu

conteaza, printre angajatii punctului de trecere a frontierei”.

Daca nu gasiti pe nimeni, nu trebuie sa disperati! Se poate merge la

plesneala, aproape orice vames sau politist fiind disponibil:

„În schimbul unei sume modice, de la 30 la 50 de euro de persoana, respectivul

o sa le spuna colegilor ceva de genul «Ăia cu Fordul de Prahova sînt

baieti buni, au tot ce le trebuie.», caz în care, cel mai probabil, nimeni nu va

mai avea nici macar curiozitatea sa se uite cu atentie la fotografiile din

pasaport.”

S o l u t i a 2

Atentie!

Aceasta solutie e recomandata celor care iubesc aventura!

112

Se gaseste un baiat curajos, plin de relatii si posesor al unui microbuz de

marfa sau camion, si alti cîtiva amatori.

Se urca toata lumea în autovehicul, baiatul de baiat la volan, iar restul în

duba sau în remorca si se pleaca spre granita. Aici, soferul declara ca nu

are nimic în spate si este crezut pe cuvînt. Daca este cu adevarat bun, el va

reusi sa-i convinga si pe vamesii din vecini ca spatiul pentru marfa este vid.

„De obicei, nu are relatii decît în vama româneasca”, explica Ion. „Caz în

care va reusi, totusi, sa faca rost de un sigiliu vamal de la români si, în acest

fel, va trece cu bine si de omologii de peste frontiera.”

V a r i a n t e :

Oamenii sînt ascunsi în/sub/dupa marfurile transportate. Cum

sporturile extreme sînt scumpe, evident ca si taxa perceputa este mai

mare: trebuie sa fie platiti (mai bine decît în primul caz) cei de la

frontiera, respectiv frontiere, si trebuie sa-i ramîna ceva si soferului

curajos.

„În astfel de situatii, pretul poate ajunge si la 200 de euro de caciula. Din

astia, vreo 100 - 150 primesc politistii de frontiera, care dau cam o treime

din bani vamesilor cu care sînt pe tura”, afirma Ion.

A v a n t a j e : Granita se trece fara vouchere sau invitatie, dar, dupa

dorinta, si fara asigurare medicala sau chiar fara pasaport.

Asadar, circuitele spagii la vama pot fi simple (ca în prima solutie

a problemei: un cetatean, legat în serie cu un angajat al vamii

pentru o suma de 30-50 de euro), sau complexe (ca în a doua

solutie a problemei, unde mai multe elemente sînt legate în serie si

în paralel: un sofer curajos, politistii de frontiera, vamesii cu care

sînt pe tura). În cazul circuitelor complexe, spaga este mai mare,

dar rezultatul poate fi trecerea ilegala a frontierei, fara nici un fel

de act.

113

P r o b l e m a r e z o l v a t a I I

Dar daca actele sînt în regula, conditiile de a trece granita sînt si ele

îndeplinite si se doreste doar intrarea într-o tara sau, dupa caz, iesirea de

pe teritoriul unui stat cu o cantitate de produse mai mare decît cea permisa?

S o l u t i a 1

„Sa spunem ca cineva vrea sa duca în Bulgaria mai multe tigari decît cele

doua cartuse regulamentare sau vine din Grecia cu mai mult de un litru de

uzo sau Metaxa. În primul rînd, daca merge cu trenul sau autocarul, va

putea, în schimbul cîtorva zeci de mii sau doar al unor multumiri

respectuoase, sa-si distribuie marfa în rîndul celorlalti pasageri, urmînd

s-o ia înapoi dupa trecerea controlului. Este cea mai simpla si mai ieftina

metoda si se practica foarte des”, explica politistul de frontiera.

Varianta a)

Daca, însa, calatoria are loc cu autoturismul ori nu sînt de gasit persoane

care sa-si asume proprietatea temporara a produselor cu pricina, se trece

la:

S o l u t i a 2

„Mituirea vamesului”

„Sumele nu sînt prea mari. De obicei zece cartuse trec granita «neobservate

» pentru 10 euro, iar uneori se poate plati tot în tigari. Sînt unii care

încearca sa treaca fara sa-si aranjeze nimic, bazîndu-se pe faptul ca vor fi

crezuti pe cuvînt si nu vor fi controlati, dar riscul este destul de mare. În

functie de marfa, pot fi obligati sa plateasca taxele vamale, li se pot confisca,

partial sau total, obiectele nedeclarate, sau se pot alege chiar cu un

dosar penal”, spune Ion.

Varianta b)

Ce ne facem, însa, daca discutam despre cantitati mai mari de marfa, sa zicem

- un microbuz plin cu îmbracaminte? Atunci, solutia devine complicata.

114

S o l u t i a 3

„Nu prea sînt multi cei care sa-si ia asa mare raspundere si sa nu înregistreze

un astfel de transport. Dar pentru cîteva sute de euro se rezolva si

asta: se declara alt continut sau o valoare mult mai mica a produselor si se

vamuieste asa, mai mult simbolic... Sa zicem ca blugii îi declari ca fiind

maiouri, la care taxa este de doar cîteva mii la bucata, sau ca în loc de 1.000

de perechi, în acte nu apar decît 300”.

S o l u t i a 3 se poate aplica si în cazul cantitatilor mai mici de produse.

„La noi, la Giurgiu, se întîmpla des, caci se intra în tara fie cu haine de piele

din Turcia, fie cu blanuri, din Grecia. În mod normal, o haina mare de blana

trebuie evaluata la 1.200 de euro si vama pentru ea ar însemna vreo 400 de

euro. Dar cînd omul a dat pe ea doar 300 de euro, cum sa-i pun eu taxe asa

de mari? Asa ca în loc de haina lunga, în acte apare una scurta, iar in loc de

blana de bizam sau castor, apare de oaie sau de pisica. În acest mod, taxa

scade la un sfert, la care se adauga vreo 20 - 30 de euro pentru vames. E

mai avantajos pentru toata lumea...”

Varianta c)

Cel mai greu este atunci cînd vine vorba de introducerea în tara a unui

autoturism fara acte în regula.

„La chestii de-astea nu ma bag si multi din colegii mei nu se ocupa cu asa

ceva. Asta pentru ca este foarte riscant. Bine, exista mai multe cazuri,

iar pericolul variaza. Daca masina este furata, se poate ca ea sa fi fost

saltata cu tot cu acte, moment în care se poate ca hotul sa încerce intrarea

în România cu documentele originale. De obicei, autoturismul este dat în

urmarire internationala si, în cel mai scurt timp, va fi depistat. Daca actele

sînt false, existînd, de pilda, un contract de vînzare-cumparare

contrafacut, mai merge, dar si atunci risti sa se afle pîna la urma, cînd

proprietarul ajunge la politie sa faca înmatricularea si s\nt descoperite

seriile vechi ale caroseriei, sasiului sau motorului.”

115

S o l u t i a 4

Ion afirma ca, pentru vamesii care risca, afacerea este una aducatoare de

cîstiguri consistente.

„La o singura masina, mai ales avînd în vedere ca, de cele mai multe

ori, e vorba de autoturisme de lux, se pot cîstiga mii de euro. Problema este

ca, de obicei, la chestii de genul asta, sa nu mai vorbesc de tiruri sau

vagoane de marfa intrate sau iesite din tara pe sestache, se baga ori

inconstientii, ori sefii cu spate. Noi, astia mai mici, ne multumim cu ciupelile.”

În cazul intrarii sau iesirii de pe teritoriul unui stat cu o cantitate de marfa

mai mare decît cea permisa, marimea spagii va fi direct proportionala cu

masa, volumul si valoarea marfii.

C o n c l u z i e

116

Rezultat final al veniturilor unui vames corupt

„Pe schimb, un politist de frontiera poate obtine cam 100 de euro vara, si

50 de euro iarna, iar un vames, indiferent de anotimp, poate scoate cam

200 de euro zilnic.”

Aceste sume sînt împartite cu superiorii si cu superiorii superiorilor

vamesilor si plutonierilor de frontiera.

Astfel, în circuitul spagii la punctele de trecere a frontierei, spaga

medie a unui vames este de doua sute de euro zilnic si se împarte

cu superiorii, cu superiorii superiorilor etc.

Î n t r e b a r e :

Este adevarat ca vamesilor de rînd li se cer 2000 de euro/luna spaga (pardon:

„cotizatie”) de la sefii lor, carora, la rîndul lor, li s-ar cere sa „cotizeze”

mai sus?

La aceasta întrebare nu poate sa raspunda manualul de fata, care suprinde

doar situatii si întîmplari din viata de zi cu zi.

Este necesara implicarea „forurilor” superioare, mai exact a „academicienilor”

în metodologia de predare a spagii.

117

IGPF reactioneaza la sesizari

Reclamati prin e-mail spagile cerute

de politistii de frontiera!

În urma povestilor de spaga, Serviciul Control din cadrul

Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Bucuresti

adreseaza prin Anchete.ro un mesaj tuturor persoanelor care sînt

nemultumite de serviciile politiei de frontiera de la punctele de trecere a

frontierei.

Acele persoane care au suferit de pe urma abuzurilor savîrsite de

politistii de frontiera sînt rugate sa contacteze Inspectoratul

General prin e-mail la reclamati_frontiera@yahoo.com.

M e s a j u l

Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Bucuresti

Acesta este un mesaj adresat tuturor persoanelor care sînt nemultumite de

serviciile politiei de frontiera de la punctele de trecere a frontierei. Acele

persoane care au suferit de pe urma abuzurilor savîrsite de politistii de

frontiera sînt rugate sa ne contacteze.

Colaborarea dvs. cu noi are ca scop prevenirea abuzurilor politistilor de

frontiera în relatia cu persoanele care tranziteaza zona de frontiera.

Mentionam ca cei mai multi dintre cei care au dat „spaga” cînd au trecut

frontiera sînt victimele unor actiuni intentionate de dezinformare

din partea politistilor de frontiera, care în acest mod încearca sa

obtina diferite foloase (bani sau produse) necuvenite.

ti-ai pus vreodata întrebarea daca nu cumva ai dat „spaga”, desi nu ai

încalcat nici o prevedere legala? Vrei ca aceste obiceiuri sa înceteze si

calatoriile tale sa fie scutite de astfel de evenimente neprevazute?

Garantam celor ce vor accepta sa colaboreze cu noi ca nu vor întîmpina

neplaceri pe viitor, cînd vor calatori în strainatate.

118

Ai nelamuriri cu privire la conditiile legale pe care trebuie sa le îndeplinesti

cînd pleci în strainatate? Sau cînd revii în tara?

Sîntem la dispozitia dvs.

Serviciul Control din cadrul Inspectoratului General al

Politiei de Frontiera

Bucuresti

e-mail: reclamati_frontiera@yahoo.com

RECAPITULARE

• Elementele de baza ale circuitului spagii la granita sînt vamesii. Un astfel

de circuit este legat, de regula, în serie: de la vamesul de rînd la seful cel

mare.

• Obiceiul de a da spaga din obisnuita, fara a mai evalua situatia, încurajînd,

astfel, întregul sistem al micii coruptii, se numeste inertie; persoana

care da spaga din inertie se poate transforma într-un „generator” de

spaga.

• Daca te tii tare, baietii renunta si îsi cauta alt potential fraier...

• La amenintari, raspunde taios, fara a fi însa obraznic, cauta-ti martori

printre ceilalti calatori, ameninta la rîndul tau cu o cercetare penala

pentru abuz!

• Vamesii „actioneaza” în primul rînd asupra celor lipsiti de experienta!

• Metehnele societatii românesti sînt molipsitoare! Mai nou, de la vamesii

români au învatat cum sa ia spaga ungurii si austriecii.

• Atunci cînd calatoriti în strainatate cu autocarul, alegeti-va cu grija firma

de transport, caci relatia dintre vamesi si soferi este una de prietenie si

de întrajutorare!

• |ntotdeauna cînd treceti prin vama, sa aveti la îndemîna ceva maruntis...

Atentie, turisti! Lasati protestele „de grup” si rugati-l frumos pe sofer sa

negocieze!

• Daca ai fost jefuit la drumul mare, nu te feri de sesizari, cereri, scrisori etc.

E adevarat ca exista toate sansele ca demersurile tale sa nu ajunga

nicaieri, dar cel putin te poti lauda ca esti un luptator împotriva

sistemului!

• În cazul intrarii sau iesirii de pe teritoriul unui stat cu o cantitate de marfa

mai mare decît cea permisa, marimea spagii va fi direct proportionala cu

masa, volumul si valoarea marfii.

• În circuitul spagii la punctele de trecere a frontierei, spaga medie a unui

vames este de doua sute de euro zilnic si se împarte cu superiorii, cu

superiorii superiorilor etc.

120

Î n t r e b a r i . E x e r c i t i i . P r o b l e m e .

1. Enumerati cîteva dintre reactiile pe care nu trebuie sa le aveti atunci cînd

un vames va cere, pe fata, 100 de euro spaga.

2. Enumerati cîteva dintre actele pe care se presupune ca nu trebuie sa le

aveti, la întoarcerea în tara, dar pe care vamesul vi le cere.

3. Se presupune ca esti vames. În fiecare luna ti se cere sa „cotizezi” 1000

de euro, mai sus. Nevasta îti pretinde cel putin 50 de euro zilnic. Cei doi

copii, adolescenti, au nevoie de 500.000 de lei fiecare, bani de cheltuiala,

în fiecare zi. Micile „atentii” pentru amanta te costa 250 de dolari, lunar.

Calculeaza valoarea medie a spagii pe care ar trebui sa o încasezi zilnic.

4. Un autocar se deplaseaza cu o viteza medie de 80 km/h pe distanta

Budapesta - Bucuresti. Ajunge la vama Curtici la ora 16.30. În autocar sînt

42 de turisti. Vamesii pretind 7 euro de caciula. Turistii nu sînt de acord.

Vamesii ameninta ca autocarul va ramîne în vama 14 h. Dupa 3 h, o treime

din turisti sînt de acord sa plateasca cîte 5 euro fiecare. Începe negocierea.

C e r i n t e :

Ce suma vor strînge în final vamesii/autocar?

La ce ora va ajunge autocarul la Bucuresti?

5. Se presupune ca aduci în tara marfa de la turci în valoare de 5.000 de

dolari. Blugii îi declari maiouri, cizmele - slapi, caciulile - sepci. Cum vei

declara sticlele de whisky? Dar tigarile? Dar hasisul?

6. Care dintre urmatoarele persoane aflate în trenul Bucuresti - Viena sînt

potentiale surse de spaga si care nu: Ana, 19 ani, studenta la filosofie,

Dorel, 42 de ani, taximetrist particular, Mihai, 63 de ani, colonel în rezerva,

Alex, 41 de ani, bibliotecar, Silvia, 21 de ani, fara ocupatie. Motivati

raspunsurile si apreciati, unde e cazul, valoarea spagii.

7. tinînd o bancnota de o suta de euro la cîtiva centimetri în fata ochilor, si

privind un vames cu un singur ochi, apoi cu celalalt, veti observa o

modificare a „pozitiei” vamesului. De ce?