1. Probleme administrative „majore”
Autor: anonim
T r u c u r i d e s u p r a v i e t u i r e î n a f a c e r i :
«O faci pe prostul si platesti spaga mai mica »
Eu am început munca prin unitati de alimentatie publica de pe la vreo 16 ani
(full time). Din cauza tineretii, nu aveam prea multa valoare pentru acei
inspectori orgoliosi care veneau în control, însa tot voiau sa-ti faca o
multime de mizerii. În general, jucam rolul idiotului care tremura, transpira,
se inroseste; faceam toate acestea chiar cînd eram acoperit. Sînt zeci de
mici trucuri ce pot fi folosite aici, si ele au de-a face mai mult cu
manipularea psihologica a indivizilor - un bun limbaj al trupului este de
asemenea esential.
Însa nici acesti tipi nu erau tocmai cretini; pentru a-i juca, trebuia sa fii
foarte natural; dar mi-a facut placere sa investesc cît a fost nevoie pentru
a ajunge la acel nivel; ma amuzam cînd îi vedeam tragînd concluzii eronante
legate de persoana mea. În final, indivizii ajungeau invariabil la concluzia ca
nu am inteligenta si experienta care sa-mi permita sa fac gainarii mari si ca
nu ar putea stoarce prea mult de la mine.
Mai tîrziu, am realizat ca totul depinde de asteptarile celor aflati într-o
pozitie influenta. Daca elementele legate de potentiala victima le sugereaza
acestora ca ea are resurse, influenta, prezinta încredere etc., atunci ei îsi
ajusteaza asteptarile legate de ceea ce poate ea produce si, instinctiv, se
mobilizeaza pentru a investi proportional în acea oportunitate.
Asadar, regula simpla este sa eviti o situatie în care sa fii perceput ca o
buna sursa potentiala de venit. „Dress code”-ul, „body language”-ul si
limbajul însusi devin acel ceva de care ai nevoie pentru a cîstiga influenta,
si daca sînt bine controlate, ele devin arme pe care le poti folosi tu însuti
pentru a te proteja în diferite situatii.
Îmi aduc aminte de experientele unui var de-al meu care încerca sa-si
deschida o mica afacere prin 1990 si care, pentru a-si demonstra
L e c t u r a _
50
profesionalismul, initial mergea în costum pentru toate aprobarile. Foarte
curînd si-a schimbat tactica si va asigur ca, mergînd în haine ponosite dupa
aceste aprobari, a scapat cu mult mai ieftin în final.
Daca prin elementele descrise mai sus reusesti sa creezi imaginea unei
situatii ce nu intra în standardul si, implicit, asteptarile pe care persoana
respectiva le are de la situatie, calculul ei este simplu: „Chiar daca nu e cît
ma asteptam, e totusi ceva; chiar daca nu e cine stie ce, de ce sa refuz?
Daca nu pot obtine din situatia asta mai mult, e bine si mai putin.”
În plus, daca situatia permite, ei conteaza pe mentinerea unei legaturi în
care persoana respectiva ar mai putea plati în alte forme diferenta
respectiva. Este o buna idee sa mentionezi pe departe, foarte delicat,
elemente care i-ar putea face sa creada ca astfel de oportunitati exista.
Pentru o persoana de rînd, astfel de sugestii ar trebui sa fie imperceptibile,
dar cineva care ia spaga în fiecare zi si-a dezvoltat simturi si metode care îi
permit sa le depisteze instinctiv.
Bineînteles ca cele de mai sus sînt doar cîteva dintre variabilele care
influenteaza deciziile în orice situatie. Natura tranzactiei, conjunctura în
care ea are loc etc. ramîn foarte importante, dar elementele discutate pot
influenta într-o mare masura.
În aeroport, obisnuiam sa-mi aduc tot felul de taxabile si valizele cu 20%
peste greutatea normala si nu am avut, cred, niciodata probleme. În
conditiile în care activitatile vamesilor sînt relativ strict controlate
(aeroporturile sînt mai vizibile decît punctele de frontiera), ai de-a face mai
mult cu indivizi prea putin versati, însa principiile de baza ramîn aceleasi.
Situatia s-a schimbat mult dupa 9/11 în Vest, însa îmi închipui ca ai putea
scapa mai usor daca le-ai mari tipilor nivelul de disconfort în timpul
interactiunii. Ce naiba sa recomand aici? Lasa-ti resturi de mîncare între
dinti, împrastie maruntis si alearga dupa el prin sala, da semne de vreo
boala, fa sa-ti miroasa gura si vorbeste-le de foarte aproape si foarte tare,
scoate-ti pasaportul din chiloti etc.
În România, strategia ar fi alta. Încearca sa intri printre primii în linie si
misca-te cît poti de încet. si-ar putea permite foarte putine cu tine cînd
zeci de ochi nerabdatori si sucariti sînt atintiti asupra voastra.
Daca nu ai ocazia unei aglomeratii, conform principiului mentionat anterior,
baga numai cîteva bacnote de 1 dolar în pasaport (banii de caraus). Metoda
51
mea preferata în anii trecuti era sa identific cel mai „smart-looking and
popular” caraus de pe-acolo si sa-l pun sa-mi ia bagajul. Acesti tipi faceau
lovele numai în scurtul ragaz în care calatorii trec prin vama, deci este
esential pentru ei sa manevreze cît mai multe bagaje în cît mai scurt timp.
Daca sînt retinuti inutil de tovarasii vamesi (cu care probabil stau la cîte o
tigare si povesti între curse), ei pierd însemnate procente din venitul zilnic.
Avînd în vedere rapiditatea cu care treceam prin vama cînd le solicitam
serviciile, cred ca rationamentul meu era sanatos (iar costul de vama de
numai cîtiva dolari).
( A n c h e t e . r o )
C o m e n t a r i i l a l e c t i e a l e e l e v i l o r
p r e m i a n t i
_ Nu ma consider vinovat ca dau spaga functionarului corupt (ca sa obtin
un drept ce oricum mi se cuvine), dar acesta sa nu astepte mila sau
întelegere de la mine. Oricînd voi depune marturie împotriva lui, indiferent
cîti copii are. Iar spaga nu i-o ofer decît daca mi-o cere explicit - dar atunci
nu ezit. În fond, trebuie sa traiesc si eu pe pamîntul acesta.
Vamesul care-mi cere mita trebuie sa fie constient ca în momentul în care
am dovezi, îl voi da în gît fara cea mai mica urma de regret. Probabil de asta
nici nu-mi cere. Cînd am fost în Ungaria, soferul ne-a cerut bani „sa dea la
vames”. I-am spus ca-i dau cu o singura conditie: sa-mi dea chitanta!
Urmarea a fost ca nu a mai luat bani de la mine. Asta este, cred, cea mai
buna metoda de a lupta împotriva spagii - cere chitanta pentru orice ban pe
care-l platesti!
_Oriunde în lume, o afacere necesita relatii. În afara de cazul în care vii cu
o idee noua de produs sau de serviciu, deci în cazul în care te chinui sa
razbesti pe piata oferind ceea ce mai ofera si altii, una din conditiile de baza
este sa ai „network”.
Chiar azi citeam în sectiunea de business a unui ziar despre cît de mult l-a
ajutat pe un patron faptul ca juca foarte bine golf.... în US exista multe
cluburi de golf unde abonamentul anual costa zeci de mii de dolari. Cu toate
astea merita, pentru ca, fiind membrache acolo, cunosti o multime de
oameni cu aceleasi posibilitati financiare ca si tine, si... iata cum se face
52
networking-ul. Desigur, daca te cheama Goldfarb, iar nu Popescu, este si
mai bine. Marea majoritate a afacerilor se fac pe iahturi, în statiuni de lux
de prin nu stiu ce insule tropicale sau pe terenurile de golf (exclusive,
desigur).
La noi, acest fapt se manifesta (înca) prin a cunoaste pe cineva de la
„secu”. Pe masura ce societatea se va maturiza, nu va mai fi nevoie sa
cunosti pe cineva de la „secu”, ci sa cunosti, pur si simplu, oameni cu
influenta.
_ Într-o afacere e musai sa fie doi oameni. Unul destept care se pricepe în
ceea ce o sa faca (domeniul firmei) si unul cu relatii, care o sa aduca clienti
si o sa faciliteze comertul. (Exceptie face cazul extraordinar în care unu’
face amîndoua chestiile deodata - stie ce face si are relatii). Un exemplu
real: un foarte bun muzician si-a facut studio muzical si a bagat mii de
dolari în el, dar nu avea clienti. Atunci m-a contactat pe mine, deoarece eu,
lucrînd într-un anumit mediu, stiu foarte multi oameni influenti. Am devenit
colaboratorul lui si am adus clienti. Acum treaba merge foarte bine.
_ Functionarul corupt ar trebui sa fie constient ca, într-o buna zi, una
dintre persoanele de la care a luat spaga l-ar putea da în gît!
_ Oriunde în lume, o afacere necesita relatii. În România acestea se
numesc „pile” si de multe ori nu functioneaza daca nu sînt „stimulate” cu o
mica atentie.
_ Într-o afacere e bine sa fie implicati doi oameni: unul care se pricepe la
domeniul afacerii si altul care se pricepe sa dea spaga.
Te m a p e n t r u a c a s a
(pentru elevii cu bani, dar fara relatii!)
În urmatoarea jumatate de an, deschideti-va un mic restaurant. Aveti grija
ca ospatarii sa fie alesi pe sprînceana, vesela sa fie curata, ambianta sic,
micii mari si gustosi, preturile agreabile.
C o n c l u z i i
53
a). Comunicati-ne cît v-au costat în total „spagile” pe care le-ati împartit în
dreapta si-n stînga ca sa va deschideti birtul?
b). Cît a rezistat afacerea voastra, presupunînd ca pe o raza de cîteva sute
de metri în jurul restaurantului exista cel putin o bodega a unui „smecher”,
cu manele la maxim, gratar care afuma, halbe soioase, dar unde se opresc
toti politistii si functionarii din cartier?
spaga pentru spatiu comercial
E x e m p l u
Autor: Codreanu
Localitatea: Bacau
spaga: 15 euro/mp
Spatiile care au fost detinute de Cooperativele Mestesugaresti au ajuns o
importanta sursa de profit pentru conducerea acestora. Preturile pe care le
platesc societatile comerciale care îsi desfasoara activitatea în aceste
locatii sînt derizorii.
Surse din cadrul Cooperatiei afirma ca preturile foarte mici sînt completate
de „cadouri” substantiale pentru cei care semneaza aceste contracte.
„C\t se da pe metru patrat?” „10-11 (euro, n.r.) pe act, restul pîna la 26, la
negru, dar nu cred ca mai gasesti vreun spatiu”, a raspuns cu zîmbetul pe
buze unul dintre chiriasi.
Retineti!
Daca esti un mic întreprinzator si vrei sa-ti cumperi un teren, nu te
interesa doar cît costa oficial un metru patrat de pamînt, ci afla si
pretul sau „la negru”.
54
_
spaga pentru terenuri
Vînzarea terenurilor necesita eliberarea unui certificat fiscal. Se percep
sume de cîteva mii de dolari. Pentru a se acoperi spaga, se taie o chitanta
care arata ca banii ar fi fost împrumutati, chipurile, persoanei din
administratia publica locala.
E x e m p l u
(ziarul „Adevarul”, 25 iulie 2003)
Secretarul Primariei Valul lui Traian arestat de PNA pentru
coruptie: el a fost prins în timp ce lua 3.000 de dolari mita.
Procurorii PNA Constanta au emis mandat de arestare pe o perioada de 30
de zile pe numele lui Beca Stere, secretarul Primariei din comuna Valul lui
Traian, sub acuzatia de luare de mita. Beca pretinsese 3.000 de dolari
pentru eliberarea unui certificat fiscal necesar vînzarii a 1.000 mp teren
intravilan si a fost prins în flagrant, în timp ce primea acesti bani.
Ancheta a stabilit ca arestatul reusise sa-l determine pe proprietarul de
drept al terenului sa semneze o chitanta de mîna, într-un singur exemplar,
prin care, chipurile, 2.500 de dolari ar fi fost „împrumutati” de el
denuntatorului.
Pentru a-si intimida victima si a o convinge sa aduca suma ceruta, se
precizeaza într-un comunicat PNA, el a invocat unele „discordante”
între certificatul de mostenitor si masurile cadastrale impuse prin
„autoritatea” functiei sale de secretar, insinuînd chiar ca, avînd pîinea si
cutitul, poate pune la cale o licitatie pentru vînzarea-cumpararea oricarui
teren, la care sa interzica participarea... proprietarului de drept.
Atentie!
Functionarii publici cunosc diverse tertipuri prin care reusesc sa-si
intimiteze „victimele”. Fii mereu atent la ce acte semnezi si, cînd nu
esti sigur pe tine, consulta legislatia în vigoare!
55
_
Recuperare TVA
P r o b l e m a r e z o l v a t a
(pentru firme cu „muschi tari”)
P r e m i s a
Esti o firma cu muschi tari (adica mult cash) si cu ceva TVA de recuperat
de la stat, în mod legal, evident, dar ai nevoie de bani în timp scurt (adica
vreo 2-3 luni!).
C e r i n t a
Cum scapi de lunga hartuiala a functionarilor de la Administratia
Financiara?
R e z o l v a r e
Închei un contract cu un „consilier economic si financiar”. În baza contractului,
consilierul, fost angajat al structurilor (minister, administratia centrala,
curtea de conturi etc.), îti intermediaza relatia cu Administratia Financiara
în timpul controlului care urmeaza cererii tale de rambursare de
TVA. Controlul decurge firesc, cu mai putine frecusuri ca de obicei, iar
functionarele îti vorbesc normal. Adica nu urla la tine. De ce oare? Pentru
ca tu îl platesti pe consilier (eventual o ruda a functionarului public, pentru
acoperire), cu o suma deloc neglijabila (cîteva sute de dolari pe luna, sau
chiar 1000). Din acesti bani, o parte revine celor care vin în control si sefilor
lor, si asta explica tonul normal, calm, al vocilor lor...
V a r i a n t a
Daca nu ai un nume sonor, dar ai o fire mai prietenoasa, te duci cu dosarul
la Administratie de mai multe ori, pîna te trezesti prieten la catarama cu cel
care vine în control. Apoi, dupa ce cari flori, cafele, obiecte de decor, sticle
de bauturi fine, într-o buna zi vei iesi fericit de acolo, tinînd în mîna un
biletel pe care Maria sa directoarea administratiei ti-a scris numele
parfumului ei preferat. Îl cumperi, i-l dai, iar problema ta (doar în cazul unor
cereri îndreptatite!) se rezolva dupa o luna de alergatura!
Din pacate, la o zi dupa ce îi dai parfumul directoarei, chipul tau si numele
firmei reintra în anonimat. Dar nu-i nimic, vin sarbatorile de iarna, Ziua
Femeii, Sfînta Maria sau Pastele si ai ocazia sa întretii viu focul relatiei „de
afaceri” cu fiscul român!
56
Chiar daca nu ai un „prieten” platit care sa joace rolul unui intermediar
(vezi conductoare de legatura), îti poti face altii pe parcursul
demersurilor tale. Orice functionar public este dispus sa se
„împrieteneasca” cu tine relativ repede.
Atentie !
Orice prietenie trebuie „întretinuta”! Nu uita de sarbatorile legale,
momente prielnice în care poti sa mai pui o „caramida” la baza relatiei
tale cu functionarul public!
C o n c l u z i e
57
_
Agenti economici
„Nu spun ca am dovezi certe, nimeni nu umbla cu reportofonul în buzunar
daca nu este ziarist, dar am \ntîlnit la foarte multi agenti economici
urmatoarea poveste:
- Buna ziua, sîntem de la garda/finante/mediu/protectia consumatorului
etc. Am venit sa facem un control.
- Buna ziua, poftiti ...
-Uitati ce e, doamna (domnule), mai trebuie sa ajungem si în alta parte si
ne cam grabim, asa ca, va rog, nu am dori sa pierdem timpul. Pe scurt, va
dau o amenda de x... lei - gasim noi ceva - si nu va mai fac nici un control.
(Necunoscuta „x” variaza, în functie de marimea firmei, de la 2 milioane la
10 milioane sau chiar mai mult).
Cam asa decurg controalele în majoritatea cazurilor. Procesul verbal se
completeaza, amenda se plateste (atentie - contra chitanta!).
Unii pleaca mai departe cu sacosele pline - aceea e spaga luata în nume
personal si e alta poveste!
Toate acestea se întîmpla în cazul firmelor mici. Unul dintre acesti
controlori a marturisit, de altfel, ca „sefii nici nu vor sa auda ca am fost în
control fara sa dam nici o amenda. Daca nu venim cu chitantele amenzilor
date, în opinia lor, ori sîntem corupti, ori sîntem incapabili. Asa ca trimit o
alta echipa!”
La o firma mare, în schimb, unul din acesti indivizi care nu reusea sa
gaseasca nici o anomalie în taxele pentru asigurari (ba mai mult, firma
virase din eroare ceva mai mult si, normal, cerea compensare de plati),
inspectorul (de la asigurari sociale) a început sa ameninte: „Am sa iau
fiecare carte de munca în parte si am sa le verific”, de parca în mod normal
nu asta trebuia oricum sa faca! În final, în cazul despre care povestesc,
salariatii din compartimentul respectiv au pus mîna de la mîna (din banii
lor) si au platit o amenda (e adevarat, simbolica) pentru ca domnul
inspector sa nu plece suparat. Iar domnul inspector nu a verificat cartile de
L e c t u r a _
58
munca (desi nici acolo nu ar fi gasit erori). Solutia cu „Nu platim, domnule
- sa faca ce control vrea!” a picat în momentul în care juristul a aratat ce
cheltuieli si bataie de cap reprezinta un proces de contestare a unui proces
verbal alcatuit cu rea credinta.
Repetarea povestii - si din partea mai multor organe de control - ma face sa
cred ca la noi administratia financiara joaca rolul baietilor ce strîng taxa de
protectie pentru boss-ul cel mare. Daca seful cel mare da telefon,
inspectorii se fac mici si pleaca singuri, pe principiul «domnu’ director
stie!»”
_ Nici un functionar public venit în control la firma ta nu pleaca fara o
amenda, caci trebuie sa se conformeze „cerintelor” pe care le primeste „de
sus”! Cei care îsi mai umplu si sacosele, pe deasupra, o fac pe barba lor!
_ Amenzile pot fi considerate drept „taxe de protectie”. Ele pot fi oficiale,
caz în care aduc comision si meritul de a fi îndeplinit planul. Cu un telefon
la sefu’ cel mare, lucrurile vor merge pe principiul: „stie domn’ director”. Da,
stie el de ce (sau pentru cît) iarta.
C o n c l u z i i
59
Investitiile si spaga mascata
spaga mascata de pe urma rampei
pentru handicapati
Autor: Cristina Ionescu, „Replica de Constanta”
Localitatea: Constanta
spaga: 10 % din contract, 1 vila
(în materiale de constructii si servicii)
Va întrebati ce face un director tehnic într-o Universitate? Multe. De pilda,
el împarte banii constructorilor unei rampe pentru persoanele cu handicap
locomotor.
Pozitia detinuta de el, aceea de director tehnic, a fost una cheie: parte
pentru ca dadea mîna libera la bani, parte pentru ca era suficient de „în
spate”. În jurul personajului central „director tehnic” pot fi puse în
evidenta mai multe tehnici de manevrare a banului public. În cursul anului
2001, SC Sella Group SRL, firma sotiei directorului tehnic de la
Universitatea „Ovidius”, devine constructorul desemnat prin influenta
obscura a lui L. S., al unei rampe de acces pentru persoanele cu handicap
locomotor, amplasta în cladirea Campusului. Desi obiectivul mentionat era
de mici dimensiuni, pretul platit de beneficiar a fost excesiv de mare,
respectiv 35 milioane de lei.
La trei ani de la finalizarea lucrarilor, rampa cu pricina se afla într-o stare
avansata de degradare, din cauza materialelor improprii utilizate de
constructor. Acesta reprezinta doar un exemplu de prejudiciere a institutiei
ale carei interese L.S. era platit sa le apere.
În plus, conflictul de interese de care poate fi acuzat L.S. în privinta
licitatiei pentru rampa era evident, avînd în vedere ca directorul tehnic
îndeplinea atît functia de angajat la firma sotiei sale, cît si pe cea de
membru al comisiei de licitatie pentru desemnarea constructorului rampei.
Însa cazurile de furt mascat din fondurile bugetare primite de Universitatea
L e c t u r a _
60
„Ovidius” de-a lungul anilor pentru diferite investitii necesare desfasurarii
procesului de învatamînt sînt numeroase. Însarcinat prin functia pe care o
detinea sa supravegheze si sa receptioneze diferitele obiective construite
pentru „Ovidius” de unele societati de profil, Sîrbu cadea la întelegere cu
constructorii pentru a obtine diferite avantaje materiale de la acestia.
O astfel de investitie semnificativa, la care se adauga concesiunea celor
doua terenuri (obtinute în cadrul unei licitatii organizate în anul 1991 de
Consiliul Local Techirghiol), unul pe numele lui L.S. si celalalt pe numele
sotiei acestuia (L.A.S.), nu pot fi justificate din veniturile anuale obtinute
de directorul tehnic al Universitatii „Ovidius”. Astfel, L.S. a obtinut anul
trecut, conform fisei fiscale si a declaratiei de venit global completata chiar
de el, venituri salariale nete de 92.758.168 lei de la Universitatea „Ovidius”
si 6.225.000 lei de la firma sotiei sale, Sella Group SRL Constanta, unde
figureaza ca angajat.
Retineti !
Cazurile de spaga mascata se traduc adesea prin cota-parte din
fondurile publice pe care o institutie le primeste de-a lungul anilor
pentru diferite investitii.
Procedeul mentionat este des întîlnit în perioada de tranzitie, în cadrul
relatiilor contractuale dintre institutii si companii de stat cu firme private
avînd profil de constructii. Este vorba despre avantaje ilegale pe care le
obtin atît anumite persoane desemnate de beneficiar sa supravegheze
lucrarile, cît si executantul constructiilor respective.
Modalitati concrete de spaguire
În acest sens, se practica
doua modalitati de obtinere a avantajelor amintite.
A. O spaga baneasca pe care responsabilul beneficiarului o primeste de la
executant, pentru a închide ochii la neregulile privind realizarea si receptia
constructiilor.
B. Constructorul acorda reprezentantului beneficiarului o anumita cantitate
de materiale de constructii, tot cu titlul de spaga si cu acelasi scop.
61
_
În cazul ambelor modalitati utilizate, se supradimensioneaza în mod
intentionat atît obiectivul construit, cît mai ales necesarul de materiale
folosite în executie. În acest mod, firma de constructii se poate alege cu un
surplus de materiale pe care le poate utiliza la alte lucrari, din economia de
cheltuieli rezultînd un profit spectaculos. Desi la prima vedere poate fi greu
de crezut, din reducerea doar cu cîtiva centimetri fata de proiect a unor
obiective imobiliare de mari dimensiuni, se pot obtine economii de materiale
valorînd miliarde de lei.
O alta posibilitate folosita si de firma personajului pomenit la rampa din
campus este de a utiliza materiale mai putine si mai proaste decît cele
prevazute în proiect, caz în care se poate afecta grav rezistenta în timp a
obiectivului, cu posibile consecinte catastrofale pentru viata si integritatea
persoanelor ce utilizeaza respectivele obiective.
Indiferent de modalitatea aleasa, în documentele oficiale privind realizarea
constructiei se specifica niste costuri „umflate” în timp ce în realitate
cheltuielile efective înglobate într-un obiectiv sînt cu mult mai mici.
Însa situatia cea mai frecvent întîlnita este atunci cînd spaga oferita de
constructor consta într-o cota-parte din cantitatile de materiale de
constructie „economisite”.
Asadar, ca modalitati concrete de spaguire, putem retine o spaga
baneasca pe care beneficiarul o primeste de la executant sau o
spaga în „materiale de constructii”.
62
2. Probleme administrative „minore”
Eliberarea certificatului de casatorie transcris
P r o b l e m a r e z o l v a t a 1
(ieftin, dar cu ceva dificultate)
Autor: Ana
Localitatea: Timisoara
spaga: 1 pachet de cafea
În vara anului 2003, am venit în Timisoara pentru a transcrie certificatul
de casatorie german în registrul starii civile din România (pentru ca altfel
nu as fi putut schimba pasaportul pe numele nou). Am depus toate actele
în luna mai si mi s-a spus sa revin dupa 60 de zile.
R e z o l v a r e :
Pasul I . Am revenit doua luni mai tîrziu, mi s-a spus ca actele au
venit de la Bucuresti, trebuie doar ca doamna de la „Starea Civila” sa
ia un certificat roz si sa îl completeze. În prima zi, „doamna” m-a rugat
sa revin dupa ora 13:00, pentru ca este foarte ocupata.
Pasul II . La ora 13:00 era deja plecata. A doua zi m-a lasat sa astept
aproape o ora, si cînd am intrat în birou mi-a comunicat ca din motivul
X Y (ceva stupid, în orice caz) nu este posibila completarea si m-a
rugat sa revin urmatoarea zi.
Pasul III . A treia zi, cînd mi-a spus ca, din nou, nu e posibil, am
vociferat la ea 10 minute pentru ca peste 2 ore aveam biletul de autocar
sa ma reîntorc în Germania si am amenintat ca merg în audienta la
Primar.
Dupa primii trei pasi, Ana a realizat ca o luase pe cai gresite.
Pasul decisiv
Dupa ce am constatat ca primarul nu avea oricum zi de audienta si,
conform listei, mi-ar fi venit rîndul peste 2 saptamîni, am revenit cu coada
între picioare la Starea Civila, cu un buchet de flori si un plic de cafea si
certificatul a fost completat în 3 MINUTE...
63
O problema „minora” care se rezolva în luni de zile se poate rezolva în
trei minute, doar cu un pachet de cafea!
Urgentarea unei adeverinte de somaj
P r o b l e m a r e z o l v a t a
Autor: Taranu
Localitatea: Bucuresti
spaga: 200.000 de lei, un pachet de cafea,
o cutie de bomboane
Premisa
E miercuri. Ma duc sa scot o adeverinta pentru somaj, care îmi trebuie în 4
zile, altfel pierd indemnizatia. Cucoana, care de obicei e grasa si transpirata
de efortul pe care îl depune stînd pe scaun, îmi spune raspicat ca nu poate
sa mi-o dea în mai putin de o saptamîna. O rog frumos si îi prezint situatia.
Ea - nu si nu.
O mai rog 10 minute, ca acasa oricum nu am ce face, dar ea nu se lasa! „Nu
întelegi, domnule, ca nu se poate, asta e procedura, nu iese de la semnat
decît dupa 6 zile, ziua de azi deja e trecuta, deci abia peste 7 zile”, îmi
spune.
Rezolvare
Ies din birou, ma duc repede si cumpar o cafea si o cutie cu bomboane si ma
întorc încrezator, cu gîndul ca în felul acesta se rezolva treaba mai repede.
As, ce sa faca dînsa cu bomboanele, ca nu semneaza ea, daca ar fi dupa ea
si azi m-ar rezolva etc.
Scot 200.000 si zic: Pentru colegele care va ajuta! Vineri, în aceeasi
saptamîna, a fost gata. Cum sa nu dau, daca legea si organizarea interna a
unei institutii de stat le permite sa te amîne, sa te întîrzie, sau chiar sa
piarda unele acte, fara sa pateasca nimic?
C o n c l u z i e
64
Uneori cafeaua, chiar daca contine cofeina, sau ciocolata, bogata în
calorii, nu-i dau suficienta energie functionarei de la ghiseu! Cu o suma
mica de bani, însa, poti s-o convingi sa sara sotronul!
Cum sa nu dau?!
- „ î n t e l e p c i u n e ” p o p u l a r a -
• Cum sa nu dau la doctor, cînd stiu ca doar banii îl ajuta sa aiba mîna ferma
în timpul operatiei?! (Pun pariu ca Ciomu nu a primit o spaga grasa
înainte de operatie.)
• Cum sa nu dau politistului care ma trage pe dreapta, cînd stiu ca doar
pentru felul în care arata masina mea poate sa-mi dea o amenda care
valoreaza mai mult decît salariul meu?!
• Cum sa nu dau administratorului spaga de tacere?! Pentru un nenorocit
de zid de 1 mp, care nici nu e de rezistenta, trebuie sa dau la stat vreo zece
milioane (aprobari, arhitect etc.), iar durata pentru obtinerea aprobarilor
(fara spaga) este de cel putin doua luni (de plimbari)!
• Cum sa nu dau la preot, cînd nici nu vrea sa se uite la mort fara sa
primeasca 2.000.000, ca sa nu mai vorbesc de gropar, sicriu, masina
care sa transporte sicriul, actele de deces etc.? Nu da spaga, pune-ti
streangul, daca ai cu ce!!!
C o n c l u z i e
65
La Casa de Munca
E x e m p l u
Autor: Stela
Localitatea: Bucuresti
Doru Ispase, patronul unei firme de contabilitate, îmi spune ca, la Casa de
Munca, spaga este ceva de la sine înteles. „Inspectorii vin de dimineata cu
cîte o cutie goala de carton, pe care o amplaseaza sub birou, iar la finele
zilei de munca, o iau înapoi, plina, acasa.” Cu toate astea, normalitatea
spagii este justificata de patron prin argumentul legilor aberante: „Se da, în
primul rînd, din cauza unei birocratii imposibile. Uneori trebuie sa fii în cinci
locuri deodata, ceea ce este fizic imposibil.” Deja a da spaga la
inspectorii de aici a devenit un fel de „salutare cordiala”. Totul începe de la
un pachet de cafea sau doua-trei pachete de tigari pentru favoruri mici,
ajungîndu-se pîna la cîteva sute sau chiar mii de euro. Cea mai mare spaga
pe care a dat-o Doru a fost de trei sute de euro, pentru a scapa de o amenda
de 20 de milioane.
La Casa de Munca functioneaza „cutia milei”. Pîna cînd aceasta nu e
plina, functionarii nu pleaca acasa!
Coruptie pe scara de bloc
E x e m p l u
Verisoara de la tara, incognito la noi pe scara
Autor: Adina Popescu
Localitatea: Bucuresti
spaga: 600.000 de lei
Verisoara din provincie a venit la Bucuresti pentru sustinerea examenului
de admitere la facultate. A ales sa traga la singura sa ruda care avea un
apartament, proprietate personala, în cartierul Berceni. si-a stabilit seju-
C o n c l u z i e
66
rul pentru o perioada de doua luni si jumatate, avînd în vedere faptul ca trebuia
sa sustina cîteva cursuri de pregatire cu unul dintre profii din
comisie. Dupa numai zece zile s-a sesizat vecina de palier, care a informat
administratia despre prezenta unui musafir care avea toate sansele sa se
transforme într-un locatar permanent. Concluziile sale se bazau pe
urmatoarele observatii: verisoara avea deja propriile sale chei pentru usa
apartamentului cu pricina, cunostea destul de bine buticurile din zona unde
facea zilnic cumparaturi cu nonsalanta etc. Peste cîteva zile s-a întrunit
comitetul de bloc, apoi i s-a comunicat proprietaresei ca s-a hotarît ca
termenul de gazduire a unui musafir este de paisprezece zile; daca
se va depasi acest interval de timp, persoana trebuie trecuta la întret
inere, în luna respectiva. Proprietareasa a avut o întrevedere între
patru ochi cu administratorul - de altfel, si instalatorul blocului - în care
i-a explicat adevarata situatie. I-a oferit direct o bancnota de cinci sute de
mii, cu conditia ca în cazul altor musafiri de un week-end, doua, sa calmeze
vecinele prea vigilente. Administratorul s-a codit, a facut cîteva calcule,
dupa care a spus ceva de genu’: Locuiti la etajul opt; asta înseamna ca
ruda dvs. este înca o persoana de la etajele superioare care
foloseste liftu’ de cel putin doua, trei ori pe zi... stiti cît ne-au costat
reparatiile la lift din ultima luna?... daca ati fi stat la etajul unu, alta
ar fi fost treaba! Proprietareasa a mai scos din buzunar înca o suta de mii.
Era jenata, mai ales ca administratorul refuza sa mai primeasca vreun ban;
a insistat, bîiguind ceva despre un cadou sau ciocolata pentru nepot.
Diferenta la întretinere între doua si trei persoane, pentru doua luni si
jumatate, ajungea undeva în jurul sumei de cinci sute de mii.
Atentie !
Adminstratorii sînt oameni „de înteles”, dar aveti grija la vecinele
prea vigilente!
67
_
„Plicul” de la posta
E x e m p l u 1
Autor: Stela
Localitate: Bucuresti
spaga: 500.000 de lei.
Daca vrei sa trimiti un colet în strainatate, trebuie sa citesti cu atentie
panoul cu obiecte restrictionate. Nu ai voie sa trimiti obiecte inflamabile,
seminte, sau obiecte de patrimoniu. Carti mai vechi de 1950, bijuterii,
picturi. Bineînteles, daca vrei sa cotizezi, panoul poate fi interpretat, iar
obiectul pe care vrei sa îl strecori poate ajunge la destinatar. Sau poate nu.
Miruna D. a trimis, cadou de nunta, o caseta de argint plina cu seminte de
legume, mesaj simbolic tinerilor însuratei. Strecurînd, pe sub vigilenta
functionarei, 500 de mii de lei. Caseta nu a ajuns niciodata la destinatie.
E x e m p l u 2
Autor: cititor
Localitatea: Bucuresti
spaga: 500.000 de lei
Ieri am primit din Germania telefonul pe care l-am asteptat trei saptamîni.
M-am dus la oficiul postal nr. 3. Acolo m-au invitat la vama si mi-au spus sa
astept nitel, sa mi se calculeze vama. Am întrebat daca o fi mult. Mi s-a
raspuns ca destul. Buuun....
Nenea s-a întors ca sa-mi spuna, cu o bucurie rautacioasa în suflet, ca am
de platit putin peste 5 MILIOANE de lei vama. Evident, am ramas fara
reactie! Eu am dat cam 120 de euro pe telefon si transport, plus înca 10
pentru trimiterea banilor si eram cu baiatul caruia îl vindeam, cu 7,3
milioane.
Deci, am ramas fara replica. Nenea mi-a zis ca n-are ce sa îmi faca, asa a
pus statul tarifele, ca sa încurajeze vînzarea interna, ca de ce nu m-am
interesat, ca asta e si ca telefonul va sta 30 de zile la ei, poate ma hotarasc
ce voi face! Am zis „Domnu’, nu ne întelegem si noi ca oamenii?” A zis ca nu,
ca „ce, mi se pare ca e vama lui?” etc. Asa ca i-am spus ca platesc si asta
e, învatatura de minte! Am luat banii de la client si am intrat în ghiseu cu ei
68
în mîna. A fost foarte surprins sa ma vada ca vin sa platesc. L-am întrebat
asa, pentru cultura mea generala, daca telefonul era fara camera video,
cam cît era vama. Mi-a zis ca 600.000 de lei. L-am luat cu „domnu’, pai nu
putem sa facem asa, ca nu scrie pe cutie ca e cu camera, ca ne întelegem...”
A respirat adînc, a ridicat bratele spre cer, a luat foaia care venise de la
Deutsche Post, a îndoit-o în mîna si a aruncat-o direct în mijlocul salii,
spunîndu-mi ca-l omor cu zile, sa iau telefonul si sa plec repede de acolo,
neuitînd ca în timp ce zicea acele vorbe mari sa deschida un sertar, în care
am introdus si eu 500.000!
Uraaaaaaaaaaaaaa! Am economisit 4,5 milioane! Cu ocazia asta, trebuie sa
recunosc, am fost fericit ca traiesc în România, pentru ca altfel ar fi trebuit
sa platesc! Deci, multumesc, nenea, si altadata, tot pe la tine trec! Parol!
Retineti !
La posta, daca vrei sa depui sau sa iei mai mult de un plic, trebuie sa
ai pregatit în buzunar un alt plic. Iar cu „marfa” se rezolva de la sine!
T e m a d e s t u d i u
Cum comentati atitudinea fata de spaga de care a dat dovada, într-un final,
autorul ultimului exemplu? Esti cu adevarat „fericit” ca traiesti în România
pentru faptul ca anumiti functionari binevoitori „te scutesc” de taxele pe
care, în mod normal, trebuie sa le platesti? Motivati raspunsul.
A l t e e x e m p l e
• Alta spaga: taxele de deconectare de la Radet. Platesti sa vina sa îti faca
deconectarea, îti dau chitanta, astepti mult si bine, chemi o alta echipa pe
banii tai si problema e rezolvata. Daca îi dai în judecata pe cei de Radet,
chiar daca ti se da dreptate, astepti mult si bine, la fel ca TVA-urile
refuzate a fi returnate pentru unele firme. Daca în SUA plata taxelor este
mai sigura ca moartea, în România spaga este chiar peste plata taxelor si
peste moarte! Cînd mori, nu scapi nici de popa si nici de gropar.
• Am dat spaga anul trecut 500.000, la Casa de Casatorii sector 4, ca sa ne
puna nunta la ora 10:00. Eu, unul, nu as fi dat, da’ te pui cu soacra?
69
_
3.(DE)PLASAREA sPĂGII
|N MIJLOACELE DE TRANSPORT
Cum scapi fara bilet pe cursele
de transport în comun
Controlorii sînt o specie aparte. De obicei, stii cu cine ai de-a face. Sînt
îmbracati standard. Stau la o sueta sau înghiontesc vreun contraventional
prin statii. Îi ameninta cu aceeasi rasuflata plimbare pîna la sectie. Sînt
grupati, desi urca separat pe cele trei usi. Senzatia de a fi atacat de rechini
e foarte puternica.
Control pe autobuzul 136
P r o b l e m a r e z o l v a t a
Autor: Iulian
Localitatea: Bucuresti
spaga: 20.000 de LEI
P r e m i s a
Te-ai urcat în autobuz, fara bilet. De obicei, pe controlori îi vezi într-o statie
si reusesti sa cobori înainte sa urce ei. Totusi, daca nu ai timp sa cobori,
astepti.
R e z o l v a r e
Speri sa prinda pe unul înaintea ta, ca sa poti sa te strecori la urmatoarea
statie. Înjuri stopurile. Îti apare legitimatia sub nas si faci pe prostul. Nu e
bine sa te certi. Invoci motive: n-am avut timp... am alergat... mi-a expirat
ieri... n-am gasit. Ei recita poezia. Actele trebuie sa fie la dos. Le cauta
superficial, nu le gasesc. Baga chestia cu sectia. Nu percutezi. Cobori cu ei
la prima statie. „Chiar n-ati avut zece mii de lei pentru un bilet?!” Patetic.
Suna deja „a cerseala”. Îti desarti buzunarele. Ceva maruntis. Daca chiar
n-ai acte, nu mai stau sa numere. Îl versi în buzunarele lor. Patru de cinci
70
mii, trei de o mie si patru de cinci sute. Te simti umilit. Ai pierdut timp si e
cea mai jalnica spaga pe care ai prestat-o în ultima vreme.
Daca esti prins de controlori, fara bilet, te poti „scoate” si cu ceva
maruntis, doar în cazul în care tii actele „la dos”. (Trebuie si ei sa-si
îndeplineasca „planul” de amenzi!)
Un loc într-o cursa TAROM
E x e m p l u
Autor: Adina
Localitatea: Bucuresti
spaga: 10 euro
„Vreau un bilet pentru o cursa spre Istambul, pentru vineri în cursul
diminetii!” Angajata clipeste des, apoi zîmbeste amabil, dar trist - nu te
poate ajuta, în aceasta perioada a anului e o afluenta mare de turisti, s-au
cumparat bilete cu doua, trei saptamîni înainte, plus nu stiu ce masuri de
securitate la aeroport. Concluzia: „Va putem oferi un bilet abia pentru joia
viitoare daca va convine!”. Tot amabil, dar sec. Clientul nu e turist, e om de
afaceri de talie mica, e musai sa ajunga la Istambul vineri. Sta nehotarît si
ofuscat cu banii în mîna. În agentie nu mai e aproape nimeni. Vara, ora
prînzului. Se gîndeste deja la perspectiva autocarului: transpiratie,
disconfort, ore petrecute în vama, snapani, curve. „Totusi, poate va mai
puteti uita o data!” Angajata, destul de întepata (poate ca s-a saturat sa tot
faciliteze transportul spre Antalya, sa deschida porti spre un paradis
oriental, de altfel, destul de ieftin, cînd ea nu-si permite nici macar o minivacanta
la Eforie...), verifica calculatorul. Ton profesional: „Nu ne-a mai
ramas nimic... îmi pare rau!” Barbatul se uita în jur; într-adevar, agentia e
pustie, putina lume din jur casca amortita. Pune banii jos si mai pune si o
bancnota de zece euro. Angajata, cu privirea fixata pe ecranul monitorului,
dar tragînd cu coada ochiului, zîmbeste brusc: „Cred ca a mai ramas un loc
la cursa de la zece si un sfert... ati avut noroc!... un domn a renuntat chiar
C o n c l u z i e
71
azi de dimineata!” Ia banii pentru bilet, la un loc cu cei zece euro. Butoneaza
din nou calculatorul, plictisita. Întinde biletul. Clientul pleaca. Cu zece euro
în plus, paradisul de la Eforie pare mult mai aproape!
Poti pleca cu avionul în orice colt al lumii, la orice ora si cu orice cursa,
daca dispui de bancnote „mici” pe care sa le oferi în „dar” angajatelor
agentiilor de bilete!
Cum transporti o motocicleta cu trenul
E x e m p l u
Autor: fara nume
Localitatea: Bistrita
spaga: 20.000 de lei
Am dat spaga 20.000 ca sa transport o motocicleta din Iasi pîna la Bistrita.
Daca o puneam într-un vagon de marfa sau daca o transportam „corect”,
ma costa de „n” ori mai mult. Rezolvati asta si multe altele, si nu o sa mai
dam spaga!
„Mersul” spagii pe cursele auto interurbane
E x e m p l u
Autor: Anchete.ro
Localitatea: Cluj
spaga: 120.000 de lei
Un fapt aparent trecator... în data de 8 septembrie 2003, ma întorceam
de la tara împreuna cu prietenul meu pe ruta Brad (jud. Hunedoara) -
Cluj-Napoca (jud. Cluj). Legatura între cele doua orase este asigurata de
societatea de transport CrisBus SA din Brad printr-o cursa zilnica, cu
plecare la ora 6:35 dimineata din Brad si sosire... cam pe la 11:30 în Cluj.
Am calatorit de multe ori cu aceasta cursa si am întîlnit tot felul de soferi,
C o n c l u z i e
72
unii mai omenosi, altii mai rai decît cîinii turbati. Dar domnul sofer J. R.,
care a facut cursa din 8 septembrie, i-a întrecut pe toti. Noi aveam cele
doua biciclete drept bagaj (plus doua rucsacele mici, pe care oricum le-am
luat cu noi în autocar), pentru care, la venirea de la Cluj, în urma cu o luna,
un alt sofer (categoria mai omenos) nu ne-a luat suprataxa. Dar acest J. R.
ne-a deschis cala bagajelor si ne-a latrat în fata scurt: „Va costa un bilet
întreg, altfel nu avem ce discuta!”. Biletul costa 120.000 de lei. Am platit
cele doua bilete de calatorie în mod normal, apoi a cerut „taxa” pe biciclete,
„ca altfel ni le da jos urgent!”. I-am dat cei 120.000 de lei, contravaloarea
celui de-al treilea bilet, dar, evident, pentru acestia nu a taiat nici un bilet.
Nicaieri în autocar nu era vreun anunt cu specificari de genul „pentru
bagaje mai mari de... se percepe suprataxa în conformitate cu...” si nu am
fost noi singurii taxati... Oricine are de trimis un colet sau are un bagaj mai
mare ori mai... scump (ca, spre exemplu, o bicicleta), trebuie sa îl plateasca
pe domnul J. R., altfel dumnealui se supara si îsi zburleste mustata... si la
noi si-a zburlit-o, a doua oara, cînd am coborît în Cluj, urlînd pe gemuletul
lui sa ne miscam mai repede, ca el nu are timp sa stea dupa noi. Nu am
încercat sa fac un calcul... cam cîti bani i-au intrat în buzunar numai la dus
spre Cluj; doar dupa-amiaza urma sa se si întoarca, alti oameni, alte bagaje,
alti bani...
Uneori, pe cursele de transport intrerjudetene de tip „rata”, bagajele
trebuie sa plateasca o spaga pentru a putea calatori!
C o n c l u z i e
73
R e c a p i t u l a r e
• În administratie, traseul spagii se desfasoara sub forma unui circuit.
Circuitul în care spaga ajunge unde trebuie, iar problemele tale se
rezolva, se numeste circuit închis. Circuitul în care spaga este
insuficienta sau se pierde pe drum, iar tu ramîi cu buza umflata, se
numeste circuit deschis.
• Micii functionari care sînt acuzati public ca iau mita sau sînt prinsi în
flagrant, spre deliciul mass-media, dar si al cetateanului obisnuit, joaca
rolul de paratraznete.
• Functionarul corupt ar trebui sa fie constient ca, într-o buna zi, una dintre
persoanele de la care a luat spaga l-ar putea da în gît!
• Oriunde în lume, o afacere necesita relatii. În România, acestea se
numesc „pile” si de multe ori nu functioneaza daca nu sînt „stimulate” cu
o mica atentie.
• Într-o afacere e bine sa fie implicati doi oameni: unul care se pricepe la
domeniul afacerii si altul care se pricepe sa dea spaga.
• Daca esti un mic întreprinzator si vrei sa-ti cumperi un teren, nu te
interesa doar cît costa oficial un metru patrat de pamînt, ci afla si de
pretul sau „la negru”.
• Functionarii publici cunosc diverse tertipuri prin care reusesc sa-si
intimideze „victimele”. Fii mereu atent la ce acte semnezi si, cînd nu esti
sigur pe tine, consulta legislatia în vigoare!
• Chiar daca nu ai un „prieten” platit care sa joace rolul unui intermediar
(vezi conductoare de legatura), îti poti face altii pe parcursul
demersurilor tale. Orice functionar public este dispus sa se
„împrieteneasca” cu tine relativ repede.
• Orice prietenie trebuie „întretinuta”! Nu uita de sarbatorile legale,
momente prielnice în care poti sa mai pui o „caramida” la baza relatiei tale
cu functionarul public!
• Nici un functionar public venit în control la firma ta nu pleaca fara o
amenda, caci trebuie sa se conformeze „cerintelor” pe care le primeste
„de sus”! Cei care îsi mai umplu si sacosele, pe deasupra, o fac pe barba
lor!
• Cazurile de spaga mascata cu diferite investitii.
74
• O problema „minora” care se rezolva în luni de zile se poate rezolva în trei
minute, doar cu un pachet de cafea!
• Uneori cafeaua, chiar daca contine cofeina, sau ciocolata, bogata în
calorii, nu-i dau suficienta energie functionarei de la ghiseu! Cu o suma
mica de bani poti, în schimb, s-o convingi sa sara sotronul!
• La Casa de Munca functioneaza „cutia milei”. Pîna cînd aceasta nu e
plina, functionarii nu pleaca acasa!
• Administratorii sînt oameni „de înteles”, dar aveti grija la vecinele prea
vigilente!
• La posta, daca vrei sa depui sau sa iei mai mult de un plic, trebuie sa ai
pregatit în buzunar un alt plic. Iar cu „marfa” se rezolva de la sine!
• Daca esti prins de controlori fara bilet, te poti „scoate” si cu ceva
maruntis, doar în cazul în care tii actele „la dos”. (Trebuie si ei sa-si
îndeplineasca „planul” de amenzi!)
• Poti pleca cu avionul în orice colt al lumii, la orice ora si cu orice cursa,
daca dispui de bancnote „mici” pe care sa le oferi în „dar” angajatelor
agentiilor de bilete!
• Uneori, pe cursele de transport intrerjudetene de tip „rata”, bagajele
trebuie sa plateasca o spaga pentru a putea calatori!
Î n t r e b a r i . E x e r c i t i i . P r o b l e m e .
1. Care este rolul unei surse de spaga într-un circuit administrativ?
2. Dati exemplu cîteva persoane din anturajul vostru care joaca rolul de
semiconductoare. Descrieti caracteristicile acestora.
3. Pentru ca spaga data de tine sa-ti aduca foloase, circuitul administrativ
trebuie sa fie unul deschis? Motivati raspunsul.
4. Pentru „urgentarea” unui dosar de pensie s-au „cotizat” la data de
1 august 1 milion de lei, un pachet de cafea, o cutie de praline si un buchet
de flori. La ce data se va primi prima pensie?
5. Enumerati cîteva procedee prin care se poate introduce spaga la
primarie, indicînd si dispozitivul care ajuta la plasarea sa (plic, cutie,
pachet etc.).
75
6. Cum puteti conecta un sef de servicu de la „Investitii” si altul de
„Mantenanta” la spaga data de voi, pentru a încheia o afacere cu o regie
autonoma? Faceti schita montajului.
7. Pîna la ce temperatura se poate încalzi atmosfera unui birou de la
Adminstratia Financiara, cu ajutorul sumei de 100 de euro?
8. Cum puteti demonstra experimental ca spaga din mediul lichid are o
„valoare” mai mica decît cea din mediul solid?
9. Cine efectueaza lucrul mecanic necesar obtinerii unei aprobari de
constructie, într-o portiune de circuit a primariei?
10. Se modifica rezistenta unui functionar la spaga, daca se dubleaza
suma?
11. Un fierbator electric din spatele ghiseului de la Administratia
Fiananciara încalzeste 250 ml de apa de la temperatura de 20 grade
Celsius la 80 grade Celsius în 10 minute. Cît de rapid trebuie sa-i plasati
functionarei plicul cu cafea?
76
RECRUTAREA sPĂGII
ÎN ARMATA ROMÂNĂ
Daca nu ai chef sa fii luat cu arcanul în armata, sa stai în cazarma cu
oameni pe care nu-i cunosti si cu care n-ai ce comunica, sa-ti pierzi timpul
sase luni sau un an de zile, sa-ti distrugi nervii, sa bei vodca „genocid”, sa
faci instructie pîna-ti iese limba afara de-un cot, sa-si bata joc de tine un
gradat cu zece clase si, din întîmplare, sa te mai si împuste vreunul, mai
slab de înger, esti nevoit sa dai spaga de rigoare ca sa „scapi” si sa poti
sa-ti vezi de viata ta.
Reevalueaza-ti cunostintele dobîndite din celelalte capitole ale Manualului
de spaga si pregateste-te pentru momentul decisiv în care va trebui sa
„cotizezi” pentru a uita definitiv ce presupune uniforma de soldat!
Marimea spagii la recrutare
Valoarea spagii pentru descurcareti este de 500 USD - livret cu
grad, 300 USD - livret de soldat simplu.
O p e r a t i u n e a : „ A m î n a r e a ”
Povestea unui descurcaret
Teodor, absolvent de facultate, a fost „prins” de ofiterii cu încorporarea
taman cînd a crezut ca a scapat. A trebuit sa se prezinte la examenul
medical si, cum îi mergea mintea si „papagalul”, a alunecat pe lînga ofiterul
cu încorporarea, cu vorba dulce. „Aveti nevoie de niste rechizite? Pai de ce
L e c t u r a _
77
nu spuneti? Pai de unde lucrez eu acuma, va fac rost pe gratis de tot ce
aveti nevoie, domnu’ ofiter!” Tratînd cu domnul ofiter o intermediere la
domnul doctor pe un top de hîrtie, Teo a facut rost de o amînare pe caz de
boala, lasînd drept dovada a incapacitatii fizice de a presta sub drapel
îndatoririle de cetatean al patriei doar 400 de euro.
Este de retinut performanta lui Teo. În mod normal, livretul satisfacerii
serviciului militar la „F.F.” poate costa cîteva mii bune de euro si mai multa
bataie de cap.
Etapa I
Gasirea unui intermediar catre cineva „cu autoritate”. Intermediarul e
multumit cu un plocon relativ ieftin - o sticla de whisky sau cu un cartus de
tigari.
Etapa II
Întelegerea cu... o persoana „cu grad” si influenta sau cu un doctor militar
a carui stampila îti poate clasa dosarul.
E x e m p l e
• Am dat 600 de parai la un medic-colonel de la o unitate militara din
Bucuresti ca sa pasez armata.
• Un amic a scapat cu 450 de dolari.
• 750 de dolari la un doctor de la spitalul militar si te-a facut inapt,
handicapat, psihopat si ce mai vrei pe lînga! Sau aceiasi bani la anumite
persoane de la centrul de recrutare de care apartii.
• Un prieten d’ al meu a dat doar 3.5 milioane, plus vreo 2 sticle de whisky
(nu de cea mai buna calitate), plus un cartus de Kent, si e OK... free as a
bird!
O problema „de onoare”
„Am gasit un doctor la Spitalul Militar, am batut palma cu el pentru 1500 de
parai, si de pomana; nu tu livret, nu tu nimic… nici macar un certificat
amarît de amînare”, povesteste R.C. Pe ultima suta de metri, doctorul, mai
bogat cu 1500 de dolari, parca intrase în pamînt, cu bani cu tot, iar
donatorul a trebuit sa faca pe patriotul timp de cîteva luni. Mai putine, ce e
drept, pentru ca alti bani si-au gasit, pîna la urma, drumul spre inima unui
78
om de suflet si cuvînt, care a semnat permisii peste permisii, iar ultima luna
din armata R.C. si-a petrecut-o la Bucuresti, la recomandarea doctorului.
Atentie !
Cînd nu stii cui si cît sa dai, poti ajunge sa dai si peste 1500 de euro!
si pe degeaba! Odata data spaga, exista un mare factor de risc sa nu
mai capeti nimic în schimbul ei!
Cum poti sa „dezertezi”?
Daca apuca sa te ridice, iar tu te încapatînezi sa te întorci acasa, se poate
„dezerta” simplu si elegant, tinînd cont de urmatoarele etape:
• Poti începe actiunea dupa cîteva zile de la prezentarea la unitate. Mai întîi
cerceteaza terenul, apoi da-te bolnav, lovit în aripa, viziteaza-l zilnic pe
medicul unitatii! La început cere-i o scutire, spune-i ca te doare ceva, o
fractura mai veche etc. Initial, cel mai bine e sa tratezi cu asistentii. Îi
corupi cu doua pachete de Kent sau cu o sticla de bautura mai fina. Ei îti
vor folosi drept intermediari catre bunavointa doctorului si, în cel mai bun
caz, îti vor promite ca vor vorbi cu el despre clasarea dosarului tau.
• Daca lucrurile merg cum trebuie, asteapta-te sa fii chemat la cabinetul
medical în cel mai scurt timp. Posibil ca doctorul sa-ti spuna direct: „În cît
timp poti sa-mi aduci banii? Te va costa 500 de dolari!” Sau 1000, chiar
si 1500, depinde de zona sau de cît de smecher e doctorul. Daca esti în
provincie, te poti astepta sa ti se ceara, în plus, un milion pentru benzina,
„ca trebuie sa ma duc sa vorbesc personal, la spitalul militar”.
• Dupa ce-i dai plicul, e posibil sa stai o saptamîna, internat în spitalul
militar. Faci niste analize, vreo doua radiografii, „te scot” bolnav si... asta
e tot!
• Cu diagnosticul de „clasat”, te vei întoarce la unitate, doar ca sa-ti iei
bagajul, iar la plecare încearca sa nu te oftici daca, sa zicem, capitanul,
suparat pe tine, îti va spune: „Ba, mai bine vorbeai cu mine, ieseai mai
ieftin, ca asta (adica doctorul) deja s-a îmbogatit, pastele mamii lui!”.
79
_
1. Daca au reusit „sa te ridice” si te-ai prezentat la unitate, „aliaza-te” cu
doctorul!
Pentru o suma cuprinsa între 500 si 1500 de dolari, dosarul tau va fi clasat,
invocîndu-se drept motive cîteva boli obscure!
2. Daca ai mers pe mîna doctorului, s-ar putea sa regreti ca nu „te-ai pus
bine” de la bun început cu vreun gradat de pe la unitate; ar fi fost posibil sa
„te scoti” mai ieftin!
spaga pentru dus
E x e m p l u
(autor Costi)
„Io am auzit ca trebuie sa dai spaga ca sa faci macar minimum normal de un
dus pe zi. În fata acestui lucru, orice poveste cu distractie, bautura si curve
ieftine paleste. Nu cred ca exista ceva mai inutil si mai nefolositor pe
pam\ntu’ asta decît stagiul militar.”
Efectele spagii în timpul stagiului militar
P r o b l e m a r e z o l v a t a
Autor: anonim
Localitatea: Caras-Severin
spaga: 10 milioane de lei
P r e m i s a
La sfîrsitul lui decembrie 2003, se faceau transferurile de la UM 01428
Lugoj, centrul de instructie, catre alte unitati militare din tara. Cel mai nasol
ar fi fost sa ma trimita la Slatina, unde au ajuns 49 dintre colegii mei.
Mentionez ca am fost militar TR (termen redus).
R e z o l v a r e
Comandantul unitatii si cel de divizion au dat de înteles ca o suma
frumusica m-ar rezolva sa ramîn aproape de casa. Am acceptat, mai ales ca
stiam cum va fi la Slatina de la altii care fusesera acolo, si ei tot din
Caras-Severin. Am dat banu’ si am ramas.
C o n c l u z i e
80
În toate centrele de instructie din tara se procedeaza la fel. Vrei sa ramîi
mai aproape de casa, dai banu‘; nu, te trimit astia la mama dracului!
Mi-amintesc ca, la raportul de dimineata, ni se tot zicea sa nu venim cu
interventii, sau, doamne fereste!, cu bani, ca ne baga în parchetul militar.
Numai gura era de ei, pentru ca imediat ce ajungeai în cabinetul lor, situatia
se schimba. stiu si cazuri în care unii au fost transferati la Slatina si apoi,
tot cu bani, 10 milioane, au ajuns la unitati din Timisoara. Un amic,
Belodedici (n-are legatura cu fostbalistul) a dat banii astia ca sa vina la
Timisoara. Era suparat nevoie mare ca, pentru o permisie cu o zi mai lunga,
trebuia sa aduca neaparat ceva de acasa. Orice. Problema este ca sînt
cîteva sute de kilometri de la Slatina la Moldova Noua, de unde era el, si
permisiile se dadeau de vineri dupa-amiaza pîna luni seara, pe cînd altii
care dadeau spaga primeau pîna miercuri sau chiar pîna joi.
1. Trebuie sa „cotizezi” bani grei daca vrei sa ramîi într-o unitate mai
aproape de casa!
2. Nu tineti cont de ce vi se spune la „raportul de dimineata”! Daca vreti sa
discutati afaceri, strecurati-va în cabinetele gradatilor!
3. O permisie mai lunga se plateste cu „ceva”, orice, „adus de acasa”.
Încercati cu vin de buturuga, pastrama de oaie, crenvursti, muraturi,
dulceata de la bunica etc.!
R e z u m a t
• Daca vrei sa scapi de armata, valoarea spagii la recrutare, pentru
descurcareti, este de 500 USD - livret cu grad, 300 USD - livret de soldat
simplu.
• Cînd nu stii cui si cît sa dai, poti ajunge sa dai si peste 1500 de euro! si pe
degeaba! Odata data spaga, exista un mare factor de risc sa nu mai capeti
nimic în schimbul ei!
• Daca au reusit „sa te ridice” si te-ai prezentat la unitate, „aliaza-te” cu
doctorul! Pentru o suma cuprinsa între 500 si 1500 de dolari, dosarul tau
va fi clasat, invocîndu-se drept motive cîteva boli obscure!
C o n c l u z i i
81
• În cazul în care au reusit „sa te ridice”, trebuie sa „cotizezi” bani grei, daca
vrei sa ramîi într-o unitate mai aproape de casa!
T e m a p e n t r u a c a s a
Diametrul gaurii facute de un glont în tablia patului tau din dormitorul
unitatii este mai mare sau mai mica decît diametrul glontului? Nu te mai
obosi sa gasesti raspunsul! Mai bine întreaba-te unde ai gresit ca sa ajungi
în situatia de a te trezi în patul respectiv.
82
INTERACtIUNEA FORtELOR DE
ORDINE CU sPAGA CIVILĂ
1. Forte de ordine si cai putere
În România traiesc peste patru milioane de posesori ai permisului de
conducere, reprezentînd tot atîtea potentiale surse de spaga pentru
politistii de la circulatie. De regula, aceste surse sînt exploatate la
maximum. Fie ca este vorba despre o contraventie sau o infractiune ce a
avut loc cu adevarat, fie ca ilegalitatea s-a petrecut doar în mintea omului
în uniforma, soferii prefera de multe ori sa dea o spaga rapida si sincera
decît sa aiba de-a face cu alte complicatii procedurale.
Ionel este un sofer începator. si-a luat permisul dupa multe încercari
nereusite. Trecea cu bine de sala, dar avea mereu probleme la proba
practica. Desi gresea foarte putin, politistul din dreapta sa îl pica dupa mai
putin de trei sute de metri de traseu. Ionel trasese concluzia ca toti cei care
îl examinasera aveau ceva împotriva lui. Nu-l placeau. Ionel e un tip timid,
taciturn, si nu a încercat niciodata sa se împrieteneasca cu vreunul dintre
politistii de la examen.
În prima sa saptamîna de soferie, Ionel s-a trezit dis-de-dimineata, la ora
6:30. S-a urcat în masina si a plecat spre serviciu. Pe strazile orasului treceau,
parca grabite, automobilele si autocamioanele care, la stopul de la
intersectia cea mare a orasului, se opreau atunci cînd culoarea le interzicea
trecerea. Ionel se grabea. Nici nu si-a dat seama cînd a apasat pe pedala de
acceleratie. La mai putin de douazeci de metri de semafor, a fost oprit de un
echipaj al politiei rutiere. Ionel s-a intimidat, si-a recunoscut vina
L e c t u r a p e n t r u
\ n c e p a t o r i _
83
bîlbîindu-se si a acceptat amenda fara sa crîcneasca, dar politistul parca
nu vroia sa mai plece. Ramasese pironit lînga masina lui. Ionel nu stia ce sa
faca...”
T e m e d e s t u d i u :
1. Unde a gresit Ionel la sustinerea examenelor pentru permisul auto?
2. Cum ar fi putut sa procedeze Ionel dupa ce a fost oprit de politia rutiera?
Întotdeauna trebuie sa tii seama de LEGEA COMUNICĂRII. Aceasta
presupune sa porti o conversatie banala, placuta si amuzanta,
bazata pe reguli si coveniente, sa socializezi, adica sa te bagi în
seama cu „organul”, sa-i devii simpatic politaiului si sa-i dai de
înteles ca esti baiat de treaba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu